Zilele trecute am avut musafiri de la Toronto. Printre altele, amicii aveau la ei un exemplar dintr-un ziar obscur canadian, numit Woostock Sentinel, luat de la o benzinarie in Ontario. In ziarul ala, se facea referire la un tip, Joe Whiteside Boyle ca fiind nici mai mult nici mai putin decat amantul Reginei Maria a Romaniei in timpul primului razboi mondial. Sunt un tip pasionat de istorie, nu doar a Romaniei, dar in viata mea n-am auzit de tipul asta asa ca am dat o fuga pana in The Canadian Encyclopedia, unde am gasit un articol intreg despre unul din cei mai misteriosi aventurieri canadieni care a intersectat vreodata destinul Romaniei. In cele ce urmeaza redau mai jos o traducere si adaptare partiala a articolului din The Canadian Encyclopedia.
Joe Whiteside Boyle s-a nascut in 1867 in Toronto si s-a ocupat cu multe afaceri la viata lui. In timp ce locuia in New York, a devenit managerul boxeurului australian Frank Slevin, pe care l-a manageriat si purtat prin turnee de-a lungul si de-a latul Americii. Boyle si Slevin au auzit de goana dupa aur din tinutul Klondike – va aduceti aminte cartea lui Jules Verne “Tinutul Blanurilor”? – in timp ce erau in Juneau, Alaska, si au fost printre primii cautatori de aur care au strabatut Yukon-ul. Boyle a fost cel care a descoperit drumul spre Lake Bennet si Lake Tutshi. Realizand potentialul mineritului in zona Klondike a reusit sa concesioneze o zona intinsa si a stabilit o intreprindere de minerit rentabila Klondike Mining Co. devenind unul dintre cei mai bogati canadieni. Pana in 1905 insa a pierdut o buna parte din proprietati din cauza proceselor si a disputelor teritoriale.

La izbucnirea Primului Razboi Mondial Boyle si-a creeat propria lui unitate de mitraliori finantata din buzunarul propriu si a fost numit in functia onorara de colonel desi era prea tanar sa poata fi inrolat. A parasit Canada pentru Anglia in 1916 si dupa ce a facut lobby sa intre in actiune, a fost trimis in Rusia sa organizeze sistemul de cai ferate. Dupa ce Bolsevicii au preluat puterea la Revolutia din Octombrie a fost numit presedintele All-Russian Food Board, responsabil pentru colectarea si distributia mancarii in Maica Rusie. Cu timpul reputatia de om de actiune extraordinar s-a raspandit si s-a intarit cand a reusit sa regleze traficul a zece mii de vagoane care sa aprovizioneze frontul si o Moscova infometata. A fost insarcinat cu restituirea arhivelor nationale si a bancnotelor de hartie (si nu cu bijuteriile coroanei, asa cum s-a crezut pana recent) catre Romania si a trebuit sa infrunte o blocada pentru a reusi sa-si indeplineasca misiunea. A fost numit emisar intre Romania si Bolsevici si a reusit sa intermedieze semnarea unui tratat de pace.
Intr-o alta actiune temerara, Boyle a reusit sa asigure evadarea a 54 de prizonieri romani care erau tinuti prizonieri la Sevastopol. In acest timp a actionat ca spion in interesul Marii Britanii si al Frantei, ajutand totodata cu informatii si Romania. Dupa razboi a lucrat pentru reabilitarea industriei de petrol a Romaniei precum si a sistemului de cai ferate si a reusit sa aduca in Romania o misiune de ajutor canadian. Eforturile lui Boyle l-au facut erou national in Romania si se pare ca a devenit pentru scurt timp confidentul, prietenul si posibil iubitul Reginei Maria a Romaniei, care l-a descris succint ca “netemator de nimic si un om care prin extraordinara sa vointa si curaj reuseste orice si oriunde.”
Boyle a parasit Romania dupa 2 ani de actiune care l-au extenuant pana l-au adus aproape in pragul mortii. A fost decorat cu Ordinul Sf Ana si Ordinul Sf Vladimir al Rusiei, Crucea de Razboi a Frantei, Ordinul pentru Serviciu Exemplar al Marii Britanii si al Coroanei Romaniei, Steaua Romaniei si Marea Cruce a Romaniei. Cariera sa absolut remarcabila in Estul Europei a trecut neobservata in Canada si meritele nu i-au fost recunoscute, in principal datorita suspiciunilor legate de independenta sa.
Boyle e ingropat in Woodstock Ontario, exact oraselul al carui ziar il aveau prietenii mei la ei. In articolul din Woodstock Sentinel se spunea ca piatra de pe mormantul lui Boyle va fi transferata la Woodstock Museum, National Historic Site, in locul ei urmand sa fie plasata o alta din granit precum si o urna funerara.
PS Trebuie sa recunosc ca citind articolul din The Canadian Encyclopedia am ramas surprins. Despre un om care a marcat atat de mult istoria Romaniei ar fi trebuit sa aud mai multe lucruri si cu toate astea, supriza mea a fost totala citind istoria acestui om. Cautand toate articolele din presa romaneasca pe net, am gasit un articol din 2005 scris in Banateanul. De unde trag concluzia ca sunt inca un ignorant in chestii de istorie a Romaniei.
Sunt studenta la masterat, anul 2, Studii Canadiene. E foarte interesanta povestea cu Boyle, am citit multe despre el, cum il percep Canadienii pe Boyle si cum il vad romanii. E o mare diferenta. Adevarul e intotdeauna undeva la mijloc.
@Anta: cine mai conduce acum centrul de studii canadiene? Monica Bottez? Ca banui ca Mme Badescu s-a pensionat…