Experienta si lidership in management
Motto: O persoana care a invatat sa faca un lucru prost, cu timpul si cu experienta va ajunge sa faca lucrul acela extraordinar de prost!
Am avut o recent un argument cu un amic pe o tema de discutie dificila: “Se devine un manager bun odata cu experienta iar experienta se invata din management prost“. Adica din greseli. A fost o discutie plina de argumente pro si contra.
Se presupune ca experienta ar trebui sa ne ajute sa atingem perfectiunea in viata profesionala. Experienta ne poate invata o gramada de lucruri in viata in afara de cum sa devii din ce in ce mai bun cu anumite softuri sau procese de lucru. Ar trebui sa ne largeasca orizonturile, sa ne faca mai curajosi in fata asumarii unor riscuri si sa ne imbunatateasca reactiile in fata unor situatii neprevazute.
Dar in mod cert experienta nu tine loc de calitati innascute. De abilitatile unei persoane. Pentru a fi un bun lider sau manager, cineva trebuie sa fie bun din instinct in primul rand. Aceasta abilitate se va reflecta automat in toate deciziile si va trimite semnalele potrivite pe linie in jos catre colaboratori si angajati, ridicand moralul si marind încrederea în capacitatile liderului. Iar in ultima faza, va mari productivitatea. Cand oamenii sînt increzatori in seful lor, treaba merge struna.
Un lider are in gene ceva mostenit de la parinti, ceva ce-l face mereu sa-si impuna ideile asupra celorlalti. La inceput inconstient si apoi constient. Manipuleaza, e persuasiv, stie sa ridice moralul, lauda, taie in carne vie, ia decizii in fractiuni de secunda, decizii bazate pe feeling. Toate aceste lucruri, facute in mod corect sfarsesc prin a impune, fara forta, o idee. Un drum de urmat.
Sînt adept al unei vechi filozofii care zice ca sînt trei tipuri de oameni in lumea asta: primul tip, cei care sînt excelenti in munca lor, care invata repede atat din greselile lor cat si din ale celorlalti, sînt buni observatori, flexibili, adaptabili si in general fac tot posibilul sa implementeze perfectiunea in viata lor si sa manuiasca situatiile vietii intr-un mod adecvat. Apoi, sînt cei care fac efortul sa invete din propriile lor greseli si incearca sa evite repetarea lor. Iar la urma exista un al treilea tip, care indiferent cate greseli fac, nu le pasa, nu invata si in general merg la job doar sa ia banii. Eu fac parte din a doua categorie si fac eforturi mari sa trec in prima.
Managerii capabili sînt aceia care sînt in stare sa-si motiveze echipele sa se depaseasca pe ele insele si sa ofere mai mult decat li s-a cerut. Viziunea este abilitatea de a percepe semnificatia evenimentelor inainte sa se produca sau cand sînt cel mult pe punctul de a se produce. Prevederea riscului. Iar o judecata sanatoasa este abilitatea cuiva de a judeca o situatie din toate unghiurile si capacitatea de a lua cea mai buna decizie.
Astfel, in timp ce un management de calitate vine atat din experienta cât si din abilitati innascute, experienta nu vine din management prost. Pentru ca odata cu experienta cumulat cu abilitati personale, o persoana se imbunatateste si atunci dispare managementul prost. Nimeni nu poate deveni manager fara experienta sau cunoastere, doar in baza talentului inascut. Poate doar Donald Trump. Pentru ca experienta si cunoasterea, folosite in mod pozitiv, exclud managementul prost.
Experienta cuiva si modul in care aceasta afecteaza comportamentul profesional este influentata in egala masura si de caracterul acelui om. De inima. De fibra morala. Din acest motiv, doar experienta in sine nu poate imbunatati sau deprecia abilitatea unui manager.
Experienta este o caramida care e cimentata in cele din urma de caracter!
UPDATE: Un post excelent pe dece blog prin care se ilustreaza exact opusul a ce am scris aici. Abaddoane, ai dreptate tata!
Pe aceeasi tema
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Loading ...
Imi place stilul tau. Te voi citi mai des.
Cand o sa faci parte din prima categorie o sa te bucuri acolo unde esti apreciat asa cum meriti. Daca ai fi ramas in .ro ai fi fost luat de fraier de toti cei ce se incadreaza masiv la categoria a 3-a. Nu ca asta ar fi schimbat cu ceva ceea ce esti… zic si eu asa, sa te simti bine ca munca iti este pretuita si financiar si…
Si da, nu poti deveni un pictor bun din greseli repetate, asa cum nu poti deveni un profesor bun daca nu ai rabdarea si harul explicarii lucrurilor prin dialog sau lider sau ce vrei tu. Pentru toate trebuie sa ai o oarecare vocatie, de aia in unele tari dezvoltate se pune accentul pe studierea abilitatilor elevilor pentru a-l sfatui in viitoarea lor orientare profesionala.
(In .ro toti tre’ sa faca facultate, nu conteaza pe ce domeniu, acolo unde poate intra copilu’ cu media, cu sacosa, ca o trece el cu niscaiva ajutor prin facultate si o ajunge “invatat” si mai ales “intelectual”… ca e rusinos sa ai un fiu ce vrea sa se faca brutar - si pe care daca l-ai lasa in cativa ani ar deschide brutarii in toata tara devenind faimos pentru retete)
Ha ha ha, mi-a placut chestia cu cele trei categorii!
Necazul major in cultura corporatista contemporana (care e sublima, dar cam de rahat, desi noua, astora crescuti pe vremea comunismului, ne-au trebuit mai mult de 15 ani sa ne trezim si sa nu mai idealizam corporatismul) este ca indiferent de cat de multi pornesc in cariera in prima categorie, marea lor majoritate vor sfarsi invariabil si inevitabil in a treia.
Iar asta, (risipa de talent si resurse umane) si nu risipa de mancare, petrol, sau paduri este cea mai mare risipa pe care o perpetueaza capitalismul. Dar deocamdata, ramane sistemul cel mai putin daunator, asa ca traiasca VISA si traiasca viza (mea din pasaport!).
@BlindGirl
Vezi cazul scandalului cu studentii angajati de Emagic! pentru voluntariat la concertul lui Kylie Minogue. Cand au aflat ca trebuie sa spele scaunele de pe stadion cu furtunul, toti au dat bir cu fugitii.
@Abaddon
Vreau sa-l cunosc si eu pe ala care idealizeaza corporatismul. Mai am prin sertare niste cafea tare, poate-l trezesc la realitate.
Daca mergi in concediu in Romania, stai de vorba cu cei intre 25 si 35 de ani, care au terminat o facultate. Toti au gargauni corporatisti, toti vor functii de CEO, toti vorbesc pe jumatate cu barbarisme din engleza, si toti au aceleasi barbutze trimmed a la americaine, cum cred ei.
Tot estul Europei e acum in faza Gordon Gekko.
OMG
Abaddoane, nu ma fa sa mor de ras!! Chiar ca cu barbutele alea i-am vazut pe toti. Si chiar ca numai multi-nationale corporatiste viseaza multi, desi n-au lucrat in viata lor in sectorul privat. LOL!!
Trebuie sa-l blamam profund pe Stash ca a initiat postul asta!
Stiu ca ii place sa faca bascalie de astia, dar a facut o greseala: nu se spune lidership ci lidarship! 
Cum spunea Andrei Partos (pentru cei care sunt chiar mai tineri decat noi, Partos era un DJ comunist, in loc de DJ Bobo, el era un fel de MC Bobu prin anii 80) la un concert penibil pe terasa de la Preoteasa, “Va place roacu’, mai? Daca da, strigati cu mine: roacanrol!” Iar o gagica stilata din primu’ rand, proaspat aterizata in Bucale la studii de la Lehliu, l-a admonestat: Bai, Andrei, bag-o p’aia cu Litza Chitzalau!
Partos, socat, s-a uitat la ea, ce Chitzalau, ma papusa? Da, ba, baga piesa aia misto cu Litza Chitzalau! N-o stiu dragutza, a zis Partos, perplex, ca doar avea pretentia ca stia multa muzica.
La care fata a inceput sa fredoneze in microfon: Hey, teachers, litza chitzala-auu!
Eh, postul ala de pe dece e un fel de masturbare nu din necesitate, ci din pura placere.
Da,da, noi astia blabla… dar pana la urma ce mult ne place de noi insine, cu masinile noastre de 2.0 litri(apropo, cat castigi, baiete, you’re just middle management, ca un corporatist sadea are motor de 4.0 pe Audi-ul A8 sau Q7)
Un fel de ach, ce nefericit sunt, cu banii mei, cu masinile mele, cu apartamentul meu penibil in nu stiu ce new development, dar prefer sa raman asa nefericit, tata, nu le-as da pentru nimic in lume, ca atunci ar insemna sa ma intorc printre cei fara carte de credit dar cu la fel de multe datorii. Mai bine bag un post ipocrit pe un blog, ca stiu ca multi imi vor tine isonul exact din acelasi motiv: suntem o generatie nu de ratati, ci de indivizi gaunosi, care in loc de carti, citesc hotnews, in loc de mancare mananca plastic incalzit, in loc sa faca dragoste se admira in oglinda, si in loc sa traiasca achita rate. Patetic. Sau, pe pasareasca lor, pathetic.
Care-i faza cu Partos? Mi-e greu sa cred ca se poate exprima asa… Intamplator ii ascult emisiunile la radio si nu pot sa cred ce scrii tu Abaddon. Cred ca mai curand tu ar trebui sa te documentezi inainte sa vorbesti despre o persoana. Tinerii stiu unde sa caute. Tu blamezi, iei peste picior un om care are in spate o cariera de vreo 35 de ani? Eu as face asta atunci cand am realizat mai multe decat el. Mi se pare penibil comentariul tau!
Partos e una din creatiile contraselectiei comuniste. La fel ca si Mirabela Dauer, Angela Similea si toate mangafalele care ne otraveau tineretea cu latraturile lor jalnice in timp ce in vest se facea muzica adevarata. Partos a fost intotdeauna un disc-jockey obosit, prin Preoteasa comunista, si prin Costinestiul la fel de comunist. Faptul ca inca isi revarsa prostia si incultura pe undele radio e un by-product al revolutiei neterminate din decembrie 1989. Daca nu s-a putut aplica Punctul 8 de la Timisoara in politica, de ce s-ar fi putut el aplica in viata artistica? Cu atat mai putin in muzica.
Centrix, stimabile, poate sa-ti placa Partos, e dreptul domniei tale. Eu raman la Cornel Chiriac si Florian Pittis. Mult mai vii decat Partos. La fel ca si Europa Libera, care chiar daca i se scoate masinaria din priza in doua zile, va ramane mai vie decat Radio Bucuresti.
Fereasca-ma Dumnezeu sa-mi doresc “realizari” a la Partos.
P.S. “Faza” se referea la Another Brick in the Wall, aia cu hey, teachers (nu sticla, ci profesia) litza chitzalau! E veche, eu doar am reamintit-o cu modestie connoisseur-ilor anglofoni si connaisseur-ilor francofoni. Si chiar unor afoni.
Faza cu Another Brick In The Wall o stiu! Da, ai dreptate, e dreptul fiecaruia sa isi aleaga modelele. Eu raman la parerea ca Andrei Partos este unul dintre putinii jurnalisti cu coloana vertebrala, bine documentat, si unul dintre putinii care face loc in programul lui oricarui gen muzical. Din ce am citit eu, Costinestiul numai comunist nu era. Ii citesc forumul si vad ca este la zi cu ultimele aparitii muzicale, de altfel in emisiunea lui se pot asculta albumele care sunt acum in Billboard. Pentru asta, jos palaria! Iar pe forumul lui gasesc informatii la zi. De aceea imi permit sa spun ca este bine ancorat in actualitate. Asa ca… nu ma hazardez sa spun ca “isi revarsa prostia si incultura pe undele radio”. Din partea mea, are tot respectul, la fel si Florian Pittis. Eu stiu de la parintii mei ca la Costinesti era viata, am vazut fotografii (chiar si pe forumul lui Andrei Partos, nu doar la ai mei acasa) din care reiese ca Radio Vacanta Costinesti numai comunist nu era. Si postul asta se identifica cu Andrei Partos. Asta este opinia mea si raman la ea!
Am pentru Abaddon doua vorbe. Am nimerit aici din greseala, cautand materiale pe Google despre Partos. Il cunosc pe Andrei Partos din 1970. Nu stiu care dintre voi aveti varsta apropiata, dar nici nu conteaza. Nu activa din anii 80 ci 70. E clar ca ai ceva personal contra lui, daca ai putut inventa un lant de ineptii, cand voi discutati despre lideri (sau cum vrei tu sa scrii), sau altceva. Treaba voastra. Sa spui despre cineva, care a fost interzis la Radioteleviziune din 1985, care n-a putu iesi din tara pana-n 1990, ca este comunist, e penibil si revoltator. Omul n-a fost nici macar simplu membru pcr, cum sigur mata ai fost! Ai stilul si tonul. Sa spui ca nu stia engleza, ca nu recunostea titluri, e aberant. Prezenta din primul an de facultate la doua cluburi studentesti, Preoteasa si Universitas. Facea traduceri din carti americane de psihologie, pentru profesorii nostri. El mergea la biblioteca americana, noi nu! Iar faza cu Pink Floyd, amuzanta cum e ea, sigur a existat , dar cu alti protagonisti. Poate chiar cu tine, draga prietene! Piesa a aparut in 1979, in iarna. Andrei n-a mai prezentat la Preoteasa din 1975, cand a plecat la postul lui din Constanta, la o policlinica! Terasa, zici? Toata studentia noastra, noi n-am fost pe vreo terasa. Era barul de sus, sala de spectacole si sala mare de dans, de la parter, unde-l ajutam uneori, in week-end. Asocierea cu Mirabela sau Angela este cel mai prost banc citit de mine. Tocmai il reclamau unii, ca nu da muzica usoara romeasca la Costinesti sau la Club, ca difuzeaza rock si folk si muzica straina!. Nu-ti place de el, e problema ta. As fi extrem de fericit pentru tine, daca ai fi capabil sa faci fata la o dezbatere despre muzica sau psihologie cu “incultul” Partos! Apropo de punctul 8 de la Timisoara. Bine ar fi fost sa se aplice. Scapam de 75% dintre parlamentari, dar si de persoane ca tine, care acum abuzezi de inocenta internautilor. Il felicit pe Centrix pentru eleganta atitudine. El macar il ascultase pe A.P. Ba chiar si parintii lui. Iti este greau sa intelegi ca prin Costinesti au trecut sute de mii de tineri si e greu sa-i minti pe toti. Andrei l-a admirat mereu pe Cornel Chiriac, motiv pentru care prima lui revista, in ianuarie 1990 s-a numit Metronom. Niciodata nu si-a dorit sa-l imite. Are alt stil, alta pregatire. Sa fii sanatos, sa te impaci cu veninul din tine si un sfat prietenesc: Leave The Kids Alone! Ei afla adevarul, orice ar face unii ca tine! Sa nu uit. Sunt convins ca ai ochi albastri (“pour les conaisseurs”).
Mare-i gradina, multi au sarit gardu’.
La cat de tare esti in discursul corporatist, ma asteptam la minima decenta sa raspunzi asumandu-ti excesele si lipsa de informatie. Se pare ca am avut dreptate, chiar esti un nemernic ascuns la umbra calduta a anonimatului. Ii jignesti pe cei care nu gandesc ca tine, care indraznesc sa-l admire pe Andrei si sa nu-l perceapa ca pe un” by-product”(ce doct esti!) al cui? Stii tu ca a fost revolutie? Daca era, scapam si de unii ca tine.
Promit ca nu te caut pentru ca esti tare doar cand nu te citeste nimeni. Replica de gradinar e tipica pentru cei fara caracter.