Vineri dupa-amiaza

July 18, 2008 by stash · 2 comentarii
Categoria: Life in Montreal 

Cladire.jpgCând îi dai unuia un deget, ai grija sa nu-ti ia toata mâna (din întelepciunea popoarelor)

De cand cu criza asta imobiliara in SUA, vanzatorii companiei mele au început sa se bage pe proiecte din ce în ce mai complexe si mai grele în speranta intrarii pe o piata care pana acum era dominata autoritar de betoane. Din ce în ce mai multe proiecte imobiliare au garaj subteran mai mare (mai extins în lateral) decat cladirea în sine, ceea ce face ca placa peste garaj sa sustina toata cladirea de deasupra. E ca un piedestal pe care sta un turn. Turnul poate fi facut din orice, de la metal la beton sau combinatii între ele. Dar dala care sustine turnul, este facuta în general din beton armat cu cabluri pretensionate.

Mai mult decat atat, în jurul cladirii sînt parcuri si spatii verzi plus parcari supraterane. Toate stau exact pe dala de beton care tine totodata si turnul de locuinte de deasupra. Va puteti imagina sper, fara mare greutate, cam ce presupune calculul unei asemenea structuri.

Boon! De-o bucata de vreme am început sa lucrez tot mai mult pe proiecte de acest gen, schimband solutia din beton armat cu cabluri d-alea cat bratul lui Swartzenegger în grinzi de metal plus dala de beton. Am început cu blocuri de 2-3 etaje, p-orma cu 5-6 si am ajuns la 10 etaje peste. Impactul financiar este mare, caci dala asta de sustinere costa ea singura cat 5 etaje de cladire la un loc. Te descurci cu ea, e ca si cum ai proiecta o cladire întreaga. Prinzi proiectul asta? E ca si cum ai semna pentru doua cladiri în loc de una.

Însa astazi, Ramon, desenatorul meu mexican, mi-a adus niste planuri în birou si mi-a pus o întrebare încuietoare. “Amigo! Putem sa facem o dala de sustinere care sa aiba pe ea blocuri de 10 etaje de o parte si de alta si pe mijloc o sosea?” Zic “adica cum naiba, vrei sa facem o dala care sa sustina un întreg cartier, cu tot cu sosele?” Am ramas tablou.

Montrealul are asa ceva. Orasul subteran din Montreal este un întreg complex comercial absolut imens cu malluri, cinematografe, hoteluri, etc care face legatura prin tunele cu statii de metrou, autorute, gara si toti zgarie-norii din centru. Practic pe sub Montreal, se mai întinde un oras. Chestie de temperaturi iarna de minus 35. Dar va asigur ca centrul Mtl nu sa deloc pe grinzi de metal si aia care l-au proiectat în mod sigur nu erau limitati în alegerea materialelor si chestii arhitecturale.

În cazul meu sînt limitat pana si de rahaturile astea de SUV-uri. De cand au aparut, codurile de constructii s-au schimbat mereu ca sa ia în considerare noile dimensiuni si greutati ale masinilor. De exemplu nu pot avea stalpi intermediari în garaj mai densi, ca trebuie sa am grija ca ala cu SUV-ul sa poata întoarce masina sau iesi din garaj.

Asa ca am facut sedinta cu colegii sa vedem pe unde scoatem camasa. Si au aparut ideile care de care mai interesante. Prima idee, care m-a facut sa rad în hohote, a fost ca putem sa facem dala pe sub cartier daca punem indicatoare pe toate strazile ca accesul vehiculelor peste o anumita greutate este interzis !!! Dupa ce m-am oprit din ras, l-am întrebat pe ala de a emis-o, cum ne descurcam daca vine unul beat si intra cu tirul acolo? Sau ce puii mei faci cu basculantele de la santier sau cu camioanele de pompieri care pot cantari dublu fata de un tir? A doua idee geniala a fost sa facem toate blocurile din lemn. Si astfel ar cantari mai putin. Bineînteles, codurile nu permit cladirilor peste 4 etaje sa fie din lemn. Da’ unii nu citesc decat reviste cu femei si mai uita cate una alta.

Pana una alta, este vineri dupa-amiaza ora 17h00 si eu înca n-am ajuns acasa.

Pe aceeasi tema

Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.

Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.




Comentarii

2 comentarii to “Vineri dupa-amiaza”
  1. Cristian says:

    Intotdeauna bugetul va fi sabia lui Damocles pe capul proiectantului. Se zice ca orice se poate face, depinde cat costa. Raporturile dintre costurile de proiectare, executie, amortizare, rentabilitate sunt foarfeci economice extrem de ascutite. Ce nu am inteles este daca si Canada sufera la fel de tare in urma crizei imobiliare din USA.

  2. stash says:

    Nu, Canada nu sufera deloc. Din contra, investitiile in imobiliare au crescut cu 10% in medie. In Vancouver, pretul mediu al apartamentelor a crescut de anul trecut pana acum cu 25%.
    Revenind la problema mea, nu bugetul e problema, ci faptul ca eu trebuie sa lucrez pe metal. Unele chestii nu se preteaza la metal, dar cu toate astea, daca solutia nu e metal, nu prind jobul. E simplu!

Care-i parerea ta?

Spune-ti opinia despre articol! Daca vrei sa fii anuntat cînd se comenteaza, aboneaza-te!
Daca vrei sa-ti apara o fotografie în comentariu, ia-ti un gravatar!