Criza care zguduie Statele Unite în aceste zile este o criza financiara, nu una economica. Acum, toti în cor: criza din aceste zile este una financiara, nu economica. Chiar daca ele se influenteaza reciproc, finantele si economia sînt doua chestii separate. Este ca si cu istoria si geografia. Este clar ca sînt doua discipline separate, cu toate acestea un bun istoric trebuie sa aiba cunostinte solide de geografie. Si invers.
Este întotdeauna uimitor sa observ cum oameni bine pregatiti în general, fac confuzii groaznice între criza actuala de pe pietele financiare si economie. Si nu doar meseriasii de la TVR sau Antene ci si specialisti de la televiziunile americane sau canadiene. Probabil ca s-au vorbit toti între ei sa induca în eroare telespectatorul si sa creeze panica.
Criza financiara actuala, o criza a creditului, a prins amploare datorita unui fenomen numit în cartile de economie efect de levier. Ce este acest efect de levier si cum a ajuns el sa sape la fundatia celor mai solide banci americane? Voi încerca sa explic în cele ce urmeaza.
De ce ipotecile au daramat bancile?
Sa spunem ca cineva a cumparat o casa de 100 mii de dolari – o sa iau dolarul ca moneda de referinta pt ca-i mai simplu de explicat. Cand au cumparat casa, au pus avans la ea 5 mii de dolari. Deci ipoteca pe casa se ridica la 95 mii de dolari. Aceasta ipoteca este asigurata de catre banca, la o companie de asigurari. Sa zicem ca este asigurata la AIG.
Daca în momentul cand acel cineva si-a cumparat casa, economia mergea brici, valoarea casei va creste. În cinci ani de exemplu, casa va valora 120 de mii de dolari. Pentru ca vor fi multi care îsi vor permite sa o cumpere, deci va functiona legea cererii si a ofertei. Daca cel care a cumparat-o ar vinde casa, ar iesi în castig cu 20 mii de dolari dupa ce si-ar plati ipoteca la banca (120 mii dolari minus 95 mii dolari minus 5 mii avansul lui la casa). Acest castig fantastic se datoreaza efectului de levier. Este ceea ce s-a întamplat si în Romania imobiliara! Gratie îndatorarii, este posibil ca cineva sa-si mareasca castigurile si sa se îmbogateasca. în cazul prezentat aici, efectul de levier are un raport de 20 (adica valoarea casei – 100 mii dolari – împartit la valoarea avansului – 5 mii dolari).
Sa transpunem acum acest exemplu la bancile americane. Sau la oricare alta banca din lumea asta, inclusiv din Romania. O banca obisnuita poate avea raportul efectului de levier între 20 si 50. Adica bancile pot detine active cu pana la 20 – 50 de ori mai mari decat banii pe care îi au efectiv. Exact ca acel cineva care are o casa, numai 95% din valoarea ei e platita de altii, el urmand sa returneze împrumutul din castigurile viitoare.
Cand economia merge de zbarnaie, castigurile bancilor sînt fantastice. Euforia domina piata financiara! Uitati-va în Romania cate banci au facut zeci de miliarde cand economia merge. Cate banci si-au deschis zeci sau sute de filiale in toate cartierele, pentru ca economia merge. Si cand economia merge, bancile fac profit cu baculanta. Dar oare ce se întampla cand economia merge prost?
Sa ne întoarcem la cazul cu casa, prezentat mai sus. Daca economia merge prost, oamenii nu au bani si atunci nu se baga la cumparat case. Atunci valoarea casei scade. Daca valoarea casei scade sub 95 mii de dolari, ala care a cumparat-o ar face mai bine sa predea cheile bancii. Pentru ca va plati ceva ce valoreaza mult mai putin decat valoarea ei pe piata. Dar banca n-ar trebui sa piarda cand se trezeste cu casa. Pentru ca o va vinde si asiguratorul ei, în cazul nostru AIG, va plati diferenta.
Este exact ce se întampla în aceste momente cu sistemul financiar american.
Institutiile financiare au o asemenea rata a efectului de levier, încat diminuarea valorii activelor pe care le detin le împinge în faliment. Cu cat rata efectului de levier este mai mare, cu atat îndatorarea lor la alte institutii este mai mare si cu atat mai mari sînt pierderile lor. Asa ca se adreseaza asiguratorilor lor. Cum ar fi AIG. Care sufocata de cererile bancilor e în pragul colapsului.
Acest efect de domino a obligat guvernul american sa creeze acest fond de urgenta de 700 miliarde de dolari. Fondul reprezinta asigurarea tuturor investitiilor riscante facute de banci. Cei 700 de miliarde reprezinta o suma colosala. Ca sa va faceti o idee de ordinul de marime, comparati-o cu costul razboiului din Vietnam – în dolari actuali – care este de 694 miliarde sau cu costul razboiului din Irak pana în acest moment – 420 miliarde de dolari.
Unde se situeaza Europa si Romania?
Riscul este absolut enorm în Europa, chiar comparativ cu SUA. Deutche Bank are o rata a efectului de levier de 50. Rata sa de îndatorare este de 200 miliarde de Euro, echivalentul a 80% din PIB-ul Germaniei!! Iar banca engleza Barclays Bank, cu o rata a efectului de levier de 60 are o datorie neta de 1,300 miliarde de lire sterline, aproape cat PIB-ul Marii Britanii. 1,300 miliarde de lire sterline este de vreo trei ori si jumatate mai mult decat fondul de urgenta propus de Bush.
Despre Romania nu am date concrete. Dar nu pot decat sa banuiesc ca nu au cum sa fie foarte diferite fata de cele ale bancilor de pe plan mondial. Sînt convins ca si bancile romanesti au active care depasesc de cateva zeci de ori banii pe care-i au. În acest context, declaratiile cretine ale politicienilor romani cum ca Romania nu va fi afectata sînt de-o demagogie fara margini. Sau poate e doar proasta informare.
Nota: Articol bazat pe cursul obligatoriu de economie care se preda în universitatile canadiene si pe date culese de pe portalul financiar argent.canoe.com
multumim pentru articol. am invatat si eu chestiile astea cu ceva timp in urma cand toata chestia cu subprime incepea. e interesant totusi sa urmaresti chestiile astea si sa vezi cum evolueaza totul. la fel si evolutia bancilor din romania. ce s-a intamplat imediat dupa 90 si atitudinea oamenilor cand vine vorba de banca, si goana dupa credite in ultimii ani. in afara de cei 700 ai lui bush nu prea stiam nimic de celelalte numere.
ori chiar nu au habar ce vorbesc ori incearca sa controleze poporul, cum probabil de cele mai multe ori o fac.
am observat si eu tendinta oamenilor politici si nu numai de a spune ca romania nu va fi afectata.
om trai si om vedea
[...] e explicata, simplu si la obiect, de stash aici: Criza care zguduie Statele Unite în aceste zile este o criza financiara, nu una economica. Acum, [...]
Prin urmare, nori grei se anunta… in cazul acesta exista vreo modalitate prin care economiile pot fi protejate? Fiindca ma astept sa creasca iar pretul la produse desi moneda nationala (leul greu) are fluctuatii destul de voiase de ani buni incoace…
Stash, multam frumos pentru articol. Habar nu aveam ca in Europa e mai grav decat in America. Ceea ce stiu este ca bancile europene inca nu au probleme la fel de mari cu creditele. Adica oamenii inca au credite, iar bancile nu au scazut dobanzile cum au facut in America. Am urmarit “Annual Financial Report” in America – podcast de vreo ora jumate – si unul dintre reprezentatii Federal Reserve zicea ca europenii se dau cocosi si nu vor sa scada dobanzile tocmai pentru ca nu au aceeasi problema cu creditele.
Am citit tot articolul cu nerabdare sperand ca prezinti si date ale bancilor canadiene. Asta fiindca in ziarele noastre tot citesc despre oportunitatile RBC si TD sa faca achizitii bancare/financiare pe piata din US – ceea ce ma face sa gandesc ca stau bine la capitolul lichiditate si cash.
Bancile canadiene stau mai bine ca cele europene si americane, dar nu atat de bine pe cat am vrea. Din ce stiu, Banca Nationala a Canadei interzice bancilor sa se joace cu rate ale efectului de levier mai mari de 25. Poate ma însel, însa daca e adevarat înseamna ca bancile canadiene au foarte multi bani cash cu care bineinteles pot face orice fel de achizitii.
Stash dear,
In linii mari, ce explici tu e corect tehnic (cu o exceptie: “Daca cel care a cumparat-o ar vinde casa, ar iesi în castig cu 20 mii de dolari dupa ce si-ar plati ipoteca la banca (120 mii dolari minus 95 mii dolari minus 5 mii avansul lui la casa).” Ai uitat de dobanda pe ipoteca…).
Dar, nu e cauza crizei subprime. Criza de subprime a fost generata de lacomia nemasurata a institutiilor ipotecare americane, care au oferit ipoteci oricui, desi studiiile de fezabilitate aratau ca respectivii nu aveau garantii (un fel de “credit doar cu buletinul”). Deci, Fanny si Freddie, sa le spunem asa, generic, au procedat nu numai nesanatos dpdv financiar, dar si imoral. Au dat ipoteci cu buna stiinta unor indivizi care nu aveau nici dupa ce bea apa, cu scopul ascuns de a le lua casele inapoi cand clientii incepeau sa defaulteze (repossession, nu imi vine termenul in romana acum.) Numai ca, ca si in Petrica si Lupul, strategia lor s-a intors impotriva-le in momentul in care in loc de unu’ doi fomisti defaultati, s-au trezit cu sute de mii, sau chiar milioane de case cu care nu mai aveau ce face. Aici e buba fundamentala a crizei. Pentru cei care nu s-au prins inca, fundamentul capitalismului anglo-saxon, e moralitatea, nu textele ofilite ale lui Marx si Engels cu capitalu’. Capitalul cel mai important e increderea. Cand unii incearca sa insele sistemul sau pe altii, fie ca se numesc ei Enron, Countrywide, sau Nea Caisa rumanu’ care fura pe carti de credit pe Internet, sistemul ii penalizeaza. Din pacate, cand hotiile sunt prea uriase, tot aia cinstiti platesc, ca de exemplu acum, cu nationalizarea pentru miliardari din America. Paulson, Petru Groza te-ar fi invidiat…
O parte din ratiunea din spatele declaratiilor politice, ca Romania nu va fi afectata, sta in dependenta sistemului financiar de increderea populatie. Tehnic se numeste risc reputational : daca maine ar aparea la TV un politician influent (si credibil) si ar spune ca banca X este in prag de faliment, chit ca banca X este sanatoasa tun la momentul actual, intr-o saptamana ar avea probleme grave, din cauza oamenilor speriati care ar retrage rapid depozite si al companiilor care si-ar muta conturile la alte banci.
In alta ordine de idei, pe la noi, mai totul se supra-garanteaza, ajungandu-se in unele cazuri si la 200%-300% din valoarea creditului. In caz ca valoarea unui imobil ar scadea masiv, creditatul n-ar putea pur si simplu sa-l cedeze bancii : s-ar folosi si alte garantii (pe alte imobile spre exemplu, sau in cazul firmelor pe utilaje). Si ca persoana fizica, in caz de neplata, nu dai pur si simplu cheile bancii si te stergi pe maini : ramai dator bancii si esti exclus din relatiile cu sistemul financiar.
In final : daca te uiti cu atentie, chiar tu spui “Daca economia merge prost, oamenii nu au bani si atunci nu se baga la cumparat case.” Economia a stat la baza crizei financiare, asadar se poate vorbi despre o criza economica.
[...] din punct de vedere negativ, sectorul financiar la nivel global este intr-o criza profunda, si cine se amageste ca aceasta criza a sectorului financiar nu se va repercuta major asupra intregii ec… este in opinia mea ori naiv ori vrea sa minimizeze din motive politice importanta contextului [...]
Astea cu criza profunda sunt aberatii. M-am cam saturat de pseudo-specialisti care ne anunta sfarsitul lumii, in vreme ce baietii destepti se imbogatesc. Stash, adu-ne un specialist adevarat. Daca n-ai, atunci tine impostorii la distanta.
What? Frank nu e specialist, zice si el parerea lui pe blogul lui. De cand a-ti da cu parerea te face specialist?
Am un cunoscut, american, care are peste 80 de ani si investeste pe pietele financiare de aproape 60 de ani. El zice ca fundamentele economiei americane sunt solide in momentul asta, si ca cea mai buna atitudine e “stay put.” Daca esti plin de lovele, chiar ar fi momemntul sa cumperi actiuni.