Isteria
Isteria e palpabila peste tot. Poarta chiar si un nume. Obamania! Toata lumea pare ca a înnebunit. E mai ceva decît pe vremea Beatlesilor. Lumea plange cînd Barack tine discursuri. La o fluturare de mâna de-a lui, armate de femei lesina. CNN a ajuns sa comenteze în direct hainele cu care au fost îmbracate fetele lui Obama. NBC le-a facut cadou fetelor doua copii dupa filmele Bolt si High-School Musical ca sa aiba fetele la ce se uita în prima lor zi în Casa Alba. Doua milioane de oameni s-au înghesuit astazi sa asiste la inaugurarea « Epocii Obama » dupa cum spun ziarele. E un record absolut, mai multi decat cei 1.2 milioane care au asistat la inaugurarea lui Lyndon Johnson. Emotia unei lumi întregi a fost mai mare astazi decît în fata televizoarelor care transmiteau juramatul depus de acelasi Lyndon Johnson în Air Force One la cateva minute dupa ce Kennedy a fost declarat mort.
Mania grandorii începe sa-l cuprinda pe Obama si nimeni nu vede asta. Tot acest show mediatic are ceva din cultul personalitatii si nimeni nu vede asta. Barack a tinut un discurs exact în locul în care Martin Luther King a declarat faimosul “I have a dream!” si a mers cu trenul spre Washington exact ca Abraham Lincoln cînd a fost ales presedinte, încercînd sa se identifice cu marii lui predecesori. Si nimeni nu vede asta. Negrii din Sudul Statelor Unite îl numesc pe fata Mesia si lui nu i se pare nimic ciudat. Ziaristii americani îl compara cu Atlas si lui i se pare normal. Ceremonia de investitura a costat 50 de milioane de dolari din care 20 de milioane au venit din fondul public aprobat de Senat si nu l-am auzit avand ceva contra. Saptamana trecuta a aparut pe coperta revistelor de benzi desenate alaturi de Superman si Spiderman si lui i s-a parut firesc. A depus juramantul pe aceeasi Biblie pe care a folosit-o în 1861 Abraham Lincoln cînd a depus juramantul ca presedinte. America e într-o criza profunda si presedintele ei mai are un pic pana sa cada în ridicol absolut. Dar nimeni nu vede asta.
Luna de miere a lui Obama cu americanii va fi incredibil de scurta. Pentru ca asteptarile sînt atat de uriase, dezamagirile vor fi imense. Este peste putinta unui singur om sa poata face atata cît se asteapta de la Obama. Nici daca în SUA ar fi dictatura si toata lumea ar executa la secunda dorintele lui, tot nu ar avea timp si putere sa raspunda asteptarilor. Chiar cu toate discursurile lui istorice în care va sustine contrariul – discursuri care, apropo, sînt scrise în întregime de un tînar de 25 de ani din stafful lui, tînar considerat cel mai bun scriitor de discursuri politice din zilele noastre. Fraza din discursul lui Obama de astazi de la investitura – People will judge you on what you built not what you destroyed – îi apartine. Chiar daca Hitler si Stalin, ca sa dau doar doua exemple, n-ar fi tocmai de acord!
Totusi cea mai tare parte din discursul de inaugurare a fost acel I thank President Bush for his service to our nation! – o mare palma pe care nu s-a abtinut sa i-o traga cowboyului – precum si cunostintele precare de istorie din afirmatia forty-four Americans have now taken the presidential oath. În realitate au fost doar patruzeci si trei caci unul din ei a fost presedinte de doua ori, în doua mandate non-consecutive si deci este calculat de doua ori. Deci 44 de presedinti dar doar 43 de americani.
Ia sa va vad la cultura generala, stiti voi cine a fost ala?
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
N-au innebunit, sunt disperati si au nevoie de un surogat pentru un Mesia. Cat despre cultul personalitatii, cred ca nu e nimic neobisnuit, politicianul de azi (si mai ales cel american) asta e – un personaj. Un actor politic care isi alege un rol, daca vrei. Si mai cred ca toata treaba asta cu ‘mania grandorii’ nu e deloc o manie si nu e intamplatoare, ci intentionata si regizata. Obama vrea sa apara ca unu’ care vrea sa mute muntii din loc, iar americanii au nevoie de asta si le vine usor sa-i inteleaga mesaju’. Stardomu’ il prinde bine pe Obama si nu ma indoiesc ca se va folosi de asta si in continuare.
Om vedea! Caci si discursurile astea trebuie urmate de niscaiva actiune. Altfel va fi ca PD-ul de la noi, care critica tot timpul si se da lovit cînd e sa puna mana sa faca ceva. Obama are programe bune, sa le vedem daca si trec de Congres.
Daca nu gresesc este vorba de democratul Grover Cleveland, care a fost prima data presedinte intre 1885 -1889 si al doilea mandat intre anii 1893 – 1897. In perioada 1889 – 1893 a fost presedinte republicanul Benjamin Harrison.
Am acasa un plastic pentru pus farfuria pe el, cu presedintii americani. Buna treaba acel plastic, ma ajuta sa castig provocarea lui Stash.
Am spus de acel plastic, pentru ca trebuie sa precizez sursa informatiei.
Ce mania grandorii? Obama este, in acest moment, cel mai important om de pe planeta. Nu e imaginata grandoarea, este cat se poate de reala. In efect, este Mesia.
In alta ordine de idei, citesc nytimes si ma minunez de puzderia de articole care il ridica in slavi pe Obama. Este exagerat si parca textele si “dragostea” declarata in ele sunt rupte din alte timpuri. Timpuri in care o personalitate puternica, iubita de popor, putea cu usurinta sa se imbolnaveasca de putere, sa conduca tara sa spre o forma de tiranie. Si cum in State presedintele are puteri destul de mari, exista pe undeva sansa ca in mandatul Obama sa asistam la o scadere a libertatilor umane, totul in numele scaparii de criza. “Renasterea economica” e un fel de “War on Terror” ce poate sa fie la fel de bine folosit pentru rau.
Copilasi, se pierde esentialul din discutie. Stirea principala este nu ca Obama e presedinte, ci ca Bush NU MAI E! For that matter, putea sa fie inlocuit si de Mickey Mouse pe o felie de cascaval, tot era mai bine decat cu Bush. Uitati-va putin la ce a lasat in urma Bush, ca si Vlad Tepes si alti experti in tactica terenului parjolit l-ar fi admirat. Razboaie, dezastrul palestinian, criza economica si financiara, dezastru ecologic, ce vreti mai mult? Faptul ca individu’ respectiv a taiat-o in fine, cu elicopterul, ca ceasca, e o imensa usurare pentru intreaga lume. Obama, au ba, bine ca am scapat de ala!
Sunt sigur cei ce conduc lumea il vor folosi pe Obama sa convinga poporul de “sheep” ca un North American Union e ceva bun, si ca Amero ca moneda unica acolo va fi ceva bun, etc. Nu conteaza ca nu mai e Bush; si el era tot o marioneta. Doar ca Obama va fi o marioneta mult mai “buna” (ptr cei din spate normal).
Mie îmi este ca Obama, din dorinta de a muta muntii, va sfarsi prin a face greseli. Prima miscare, a oprit toate procedurile de la Guantanamo Bay. Chiar si procesele în plina desfasurare. Not good! Nu începi sa corectezi o greseala prin a face alte greseli mai mari. O iei usurel. El e cam presat!
Prima greseala a facut-o la juramant. Asa ca l-a mai rostit odata!
Cand l-a mai rostit odata? Peste noapte? Stiu ca experti in drept constitutional spuneau ca trebuie sa mai depuna odata juramantul pt ca cel de la investitura ar fi invalid!
Deocamdata s-au publicat cifrele cheltuielilor cu investitura: 150 milioana de dolari!! Doar 42 de milioane din donatii private, restul din bani publici. Nu-i asa ca e un bun exemplu pt Romania?
Stash, acolo unde cred ca te inseli este ca Obama preia tara de foarte jos. Lasata de Bush, de criza, de ce vrei tu. Este un mandat usor, dupa ce se va duce putin in jos (ca popularitate) in functie de criza, apoi nu va mai fi decat un singur sens: in sus. Indiferent daca si ce face Obama. Iar la finalul mandatului, presa, povestitorii, PR-ul si cine mai vrei tu, vor avea grija sa zica “Obama a creat 2.000.000 de locuri de munca” (e usor cand ai pierdut tot atatea in criza).
Da, asa e Fluture. Dupa Bush, orice fraier poate parea un excelent presedinte. Iar Obama nu e fraier, ce-i drept!
Ceva e disproportionat aici… un fel de fast, o grandoare a evenimentului care vrea sa contrazica relitatea. Daca America ar fi fost in plina glorie ar fi fost acceptabil tot acest spectacol. Oare contribuabilul american si-a dat acordul pentru sumele “investite” in acest eveniment? Poate gresesc eu… poate tot acest mesaj “mesianic” de schimbare a apreciat deja bursa incit putem considera totul o investitie cu cistig sigur.
PS. Ar fi aratat la fel investitura lui McCain?