Vakulovki vs. Nicu
Minim 10 blogguri si patru ziare trateaza subiectul expulzarii cetateanului basarabean Vakulovki prin perspectiva acordarii cetateniei române lui Maximilian Nicu, fotbalistul de origine româna de la Hertha Berlin. Iar o asemenea abordare este redundanta. Inutila si plictisitoare!
În timp ce sînt de acord cu mesajul general cum ca statul român a facut o gafa în ceea ce-l priveste pe Alexandru Vakulovki, acordarea cetateniei române lui Maximilian în regim de urgenta (daca nu stiati nemtii se pregateau sa-i acorde ei cetatenia si sa-l ia la ei în nationala de juniori sau de tineret) este logica. Au mai fost cateva cazuri de sportivi români care s-au nascut pe alte meleaguri si desi erau dispusi sa reprezinte tara parintilor lor în competitiile internationale, statul român a întarziat de fiecare data procedurile iar respectivii joaca acum pentru tarile lor natale. Nu trebuie sa va dau exemple, le gasiti singuri mai ales la tenis si handbal.
De asemeni, va anunt cu oarece regret în glas, ca statul român acorda cetatenia romana oricarui cetatean al altui stat care are parintii cetateni romani. Nu bunicii, nu strabunicii si nu stramosii de pe timpul lui Cuza. Asa zice legea romana, asa se aplica în institutiile romanesti. Parintii lui Maximilian Nicu sînt cetateni romani, din acest motiv i s-a acordat cetatenia in doua zile. Si tot din acest motiv li se acorda cetatenia pe loc tuturor copiilor emigrantilor romani din Canada, SUA sau Europa de Vest, daca parintii lor se prezinta la Ambasada Romaniei sau consulatul din statul respectiv si dupa ce demonstreaza cu pasaportul ca sînt cetateni, fac cerere de acordare a cetateniei. Dupa care, îmi pare rau sa dezamagesc carcotasii, copilul primeste pe loc certificat de nastere român. Ceea ce-l face automat cetatean român.
În loc sa tragem din toate pozitiile în statul român acuzandu-l de ingratitudine în fata unui mare scriitor, ganditi-va ca acel scriitor nu este în ochii statului român decat un cetatean strain care a cerut cetatenie. Si ai caror parinti NU au fost cetateni romani. In acest caz, se sta la coada si se asteapta ani si ani de zile. Exact cum se asteapta in Suedia, danemarca, Germania, SUA si unde pana mea va mai trece prin cap.
Asa ca lasati-o mai moale cu Vakulovki vs. Maximilian Nicu.
Pe aceeasi tema
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Loading ...
din pacate esti prost informat. legea romana prevede ca se acorda cetatenie pana la a 2 a generatie inclusiv, iar bunicii lui sunt romani
Arhi, eu n-am vrut sa zic “cititi legea înainte sa criticati”, dar iaca zic
Legea nr. 21/1991 a cetateniei romane
(publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 6 martie 2000)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman.
Cetatenii romani sunt egali in fata legii; numai ei vor fi admisi in functiile publice civile si militare.
Cetatenii Romaniei se bucura de protectia statului roman.
Art. 2.
Modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei romane sunt cele prevazute in prezenta lege.
Art. 3.
Incheierea, declararea nulitatii, anularea sau desfacerea casatoriei intre un cetatean roman si un strain nu produce efecte asupra cetateniei sotilor.
CAPITOLUL II
Dobandirea cetateniei romane
Art. 4.
Cetatenia romana se dobandeste prin:
a) nastere;
b) adoptie;
c) acordare la cerere.
A. Prin nastere
Art. 5.
Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani.
Sunt, de asemenea, cetateni romani cei care:
a) s-au nascut pe teritoriul statului roman, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean roman;
b) s-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana.
Copilul gasit pe teritoriul statului roman este cetatean roman, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.
B. Prin adoptie
Art. 6.
Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani, iar adoptatul nu a implinit varsta de 18 ani.
In cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului minor va fi hotarata, de comun acord, de catre adoptatori. In situatia in care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.
Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean roman, minorul dobandeste cetatenia adoptatorului.
Art. 7.
In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.
In cazul desfacerii adoptiei copilul care nu a implinit varsta de 18 ani pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.
C. Prin acordare la cerere
Art. 8.
Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, locuieste in mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 7 ani sau, in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani;
b) dovedeste prin comportarea si atitudinea sa loialitate fata de statul si de poporul roman;
c) a implinit varsta de 18 ani;
d) are asigurate mijloacele legale de existenta;
e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei.
Termenele prevazute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse pana la jumatate in cazul in care solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international.
Art. 9.
Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai.
In cazul in care numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, parintii vor hotari, de comun acord, cu privire la cetatenia copilului. In situatia in care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.
Copilul dobandeste cetatenia romana pe aceeasi data cu parintele sau.
Art. 10.
Cetatenia romana se poate acorda si persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplineste in mod corespunzator conditiile prevazute la art. 8 lit. b), c) si e).
Parintii care se repatriaza si solicita redobandirea cetateniei romane hotarasc si in privinta cetateniei copiilor lor minori. In situatia in care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.
Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nici o consecinta asupra cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care se repatriaza si redobandeste cetatenia romana poate cere dobandirea cetateniei romane in conditiile prezentei legi.
Dupa cum se vede negru pe alb:
Alexandru Vakulovki NU se încadreaza la Articolul 5, pe cînd Maximilian Nicu, da! De asemeni, daca citim Articolul 8, vedem ca Alexandru Vakulovki ar fi trebuit sa locuiasca pe teritoriul Romaniei minim 7 ani sau sa fie casatorit cu un cetatean roman, de minim 5 ani. Alexandru Vakulovki NU se încadreaza la aceast articol.
Perioada de 7 ani poate fi redusa la jumatate numai daca cetateanul este o personalitate rocunoscuta pe plan international. Iarasi, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar Alexandru Vakulovki NU se încadreaza nici aici.
Concluzia? Nu este MORAL ce a facut statul român, dar este LEGAL. Si hai sa nu mai plangem în batiste, ca statul roman face si drege si ca ce nasol este el ca nu-l tine pe Alexandru Vakulovki în Romania. Tehnic, ceea ce a facut statul în cazul lui Maximilian Nicu si în cel al acestui scriitor basarabean, este CORECT.
Legile nu tin cont de sentimentele oamenilor pentru ca sînt facute de împutitii aia pe care i-ati votat. Si acum respectati legea LOR!
dude, tehnic tot nu e corect, ptr ca fotbalistul ala cretin a depus juramantul in germana, ptr ca nu stie romana. in fine, eu ma mangai ca macar nu i-am votat pe nciunul si tanjesc dupa o emigrare :))
Arhi, dragă, dacă vei emigra, vei vedea că şi pe aici e multă lume nemulţumită de diferite legi, dar trebuie să le respecte, pentru că nu putem face o lege în fiecare caz. Fotbalistul cretin, pe care nu ştiu ce îţi dă dreptul să îl numeşti aşa, poate depune jurământul în orice limbă pentru că el se încadrează la articolul 5, adică are părinţi români şi nu la articolul 8.
Pe de altă parte, nu are nicio legătură cu votul. Nu îmi aduc aminte să fi fost condiţiile de acordare a cetăţeniei subiect de campanie electorală. Asta e legea, nu e cu nimic mai aspră decât în alte ţări.
Revin la sintagma „fotbalist cretin”. Înţeleg că nu crezi că toţi fotbaliştii sunt cretini şi că ai o problemă cu cazul de faţă. Ei bine, îngăduie-mi să nu fiu de acord. Maximilian Nicu este definit de presa sportivă germană cu cuvintele: serios, muncitor, altruist, om de echipă, om de caracter. Joacă titular la o echipă care cochetează cu primul loc într-unul dintre cele mai puternice campionate din lume şi are mari şanse să ajungă în Liga Campionilor. Toate astea în condiţiile în care, ca român în Germania, nu a fost avantajat în vreun fel, ba îndrăznesc să spun că dimpotrivă. Atât părinţii lui, cât şi el au muncit probabil din greu să ajungă în această situaţie. Puţini dintre noi ne putem lăuda cu astfel de realizări în profesiile inteligente în care activăm. Eu, ca român, mă bucur că statul a recuperat un astfel de cetăţean pentru că ţara are nevoie şi de modele pozitive pe lângă oamenii de afaceri şmenari şi cântăreţii de manele.
Hmmm, pe baiatul respectiv il cheama vakulovski, nu vakulovki.