Berceanu a Bechtelit-o
Iaca ce scrie Gardianul azi:
“Bechtel a „inghitit”, din 2004 pana in prezent, peste 700 milioane de euro pentru constructia Autostrazii Transilvania, fara sa dea vreun kilometru in folosinta pana in acest moment. Constransa de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, sa finalizeze 42 km din autostrada pana la alegerile prezidentiale, Bechtel conditioneaza lucrarile de plata a circa 80 milioane de euro, reprezentand facturile neachitate de Compania de Drumuri pe lunile iunie si iulie a.c. Reprezentantii firmei americane afirma ca cei 42 km vor fi terminati „numai in cazul in care nu se mai intarzie cu plata facturilor si vremea va fi buna” (sl. n.). Pe de alta parte, desi ministrul Radu Berceanu si constructorul american au incheiat un protocol privind graficul de lucrari si de plata a facturilor pentru acest an, Guvernul plateste, in prezent, penalizari de pana la 30.000 de euro pe zi catre Bechtel.”
Bai tata, pai sa nu-i impusti pe banditii astia? Auzi colea, nu numai ca vor lozu”, mai vor si vreme buna! Huo, Berecene, huo, iancheilor de la Bechtel!
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Autostrada Bechtel este o poveste veche, si ca orice “lucru” vechi daca il dezgropi pute urat. La data aparitiei ofertei, firma Bechtel asfalta nu stiu de cate ori mai ieftin decat orice firma din UE.
Dar surpriza, se mentiona ca exista si un protocol secret!
A existat si o scrisoare de protest la vremea respectiva, scrisoare unde se explica foarte concis care era rolul respectivei autostrazi.
SCRISOARE DE PROTEST PRIVIND AUTOSTRADA BRASOV – BORS
Guvernul României a încredintat în ianuarie 2004 un contract pentru
constructia unei autostrazi între Brasov si Bors companiei americane Bechtel
fara a organiza o licitatie, prin derogare a Ordonantei de Guvern nr.
60/2001 asupra achizitiilor publice. O serie de politicieni români si
Comisia Europeana au contestat proiectul datorita încalcarii normelor
internationale privind achizitiile publice, fiind analizat în prezent de
experti ai Uniunii Europene.
Reprezentanti ai Ministerului Transporturilor au declarat ca motivele pentru
acordarea directa a constructiei autostrazii acestei companii au fost: o
clauza de timp impusa de Eximbank USA, Banca Europeana de Reconstructie si
Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana de Investitii (BEI) pentru un împrumut
în regim de urgenta; faptul ca autostrada este considerata un obiectiv de
securitate nationala (legata si de integrarea în NATO); prestigiul companiei
Bechtel.
Însa BERD si BEI nu sunt implicate în proiect. Într-un raspuns din data de
12 februarie 2004 la o solicitare de informatii din partea organizatiei
noastre în privinta implicarii BEI în proiect, Daniela Wortmann, purtator de
cuvânt al bancii, a declarat: “Banca Europeana de Investitii nu a fost
solicitata sa finanteze proiectul de autostrada Bucuresti-Bors, astfel încât
BEI nu a facut declaratii conform carora ar urma sa ofere finantare. Daca
BEI ar fi fost solicitata sa finanteze acest proiect, care pare sa fi fost
acordat firmei Bechtel fara licitatie, Banca ar fi fost nevoita sa refuze
cererea deoarece procedurile de achizitie nu sunt conforme cu cerintele
pentru licitatii internationale competitive”. De asemenea, într-un raspuns
din data de 25 februarie 2004 la o solicitare de informatii în privinta
implicarii BERD în proiect, d-na Hildegard Gacek, director BERD România,
ne-a informat: “banca nu este implicata în proiect”.
Autostrada va avea o lungime de 415 km si va costa în jur de 2,5 miliarde
euro, la un cost de 5,4 milioane euro/km (în urma unei re-evaluari a scazut
costul pe km de la 6,8 milioane euro la 5,4 milioane euro, conform Capital –
19 februarie 2004). Toate costurile si riscul financiar vor fi acoperite de
guvernul României, prin garantii de stat.
Trebui sa mentionam faptul ca o autostrada cu un traseu relativ paralel va
fi construita cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene în cadrul
coridorului IV din Reteaua Trans-Europeana; dl. Adrian Nastase,
prim-ministrul României, a declarat ca România are nevoie de doua autostrazi
în paralel spre Ungaria si ca va exista trafic îndeajuns pentru amândoua
(aceasta afirmatie nu este fundamentata, conform studiului Societatii
Academice din România “Criza Finantarii Sistemului de Drumuri”, februarie
2004,
).
Guvernul intentioneaza sa demareze proiectul cu fonduri de la bugetul de
stat (82 milioane euro au fost redirectionate de la 7 ministere, printre
care Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei si Ministerul Educatiei,
Cercetarii si Tineretului – HG 83/2004) si împrumuturi de 70 milioane euro
de la un grup de banci (conform Adevarul 17 februarie 2004). Aceste fonduri
urmeaza sa acopere necesarul anului curent, urmând ca restul finantarii sa
fie asigurat mai târziu.
Trebuie sa mentionam ca nu demult, în noiembrie 2003, dl. Miron Mitrea,
ministrul Transporturilor, a declarat ca nu exista bani pentru autostrazi si
a fost adoptata o masura legislativa (legea 456/2003) pentru amânarea pâna
în ianuarie 2007 a elaborarii normelor adecvate de analiza a retelei de
transport.
Desi este un proiect cu finantare din surse publice, asa-numitul “interes
national” a fost stabilit la nivel central iar în procesul de planificare si
contractare, transparenta decizionala, consultarea publica si impactul
social si de mediu sunt marginalizate.
În aceste conditii, cerem:
1. Oprirea proiectului de autostrada Brasov-Bors deoarece nu
este fundamentat economic, încalca legislatia în vigoare si compromite
relatiile cu Uniunea Europeana.
2. Redirectionarea investitiilor spre reabilitarea si
modernizarea drumurilor nationale si renuntarea la constructia de
autostrazi. Mentionam ca tot mai multe studii demonstreaza inexistenta unei
legaturi între constructia de autostrazi si cresterea economica.
Lista cu ONG-urile semnatare:
1) TERRA Mileniul III – Lavinia Andrei
Piata Walter Maracineanu, nr. 1 – 3,
intrarea 2, camera 171, sector 1,
Bucuresti, Romania
Tel/fax: +40 21 312 68 70
Email: terra@fx.ro
Website: http://terraIII.ngo.ro
2) Asociatia Ecotopia Romania
contact: Teodora Borghoff
sat Stanciova 129
cod 307347Timis
tel 0256-330359
3) Nume organizatie: FUNDATIA AVES
Persoana de contact: LASZLO SZABO, presedinte
Adresa de contact: aves@aves.ro
Odorheiu Secuiesc, Pta Libertatii nr.25
Jud.Harghita
4) Nume organizatie: Eco-Alpex 024
Persoana de contact: Cornel Apostol,
Adresa de contact: str.Rahova nr.259, Braila 6100, tel/fax :0239 627343,
0723 202477, ecoalpex024@braila.net
5) ECOSENS
George Razvan Marcu
Str. Dr. Felix, 85, Sector 1, Bucuresti
6) EURO CONSENS
Marina Badileanu,
Str Anastasie Panu, 10, bl. B7, ap. 62, Sector 3, Bucuresti
7) ARMEDD
Frantz Daniel Fistung
Bul Buc-Noi, 51-61, bl. B1, sc. B, ap. 57, sector 1, Bucuresti
BIO”LOGIC
Vasile Pirvu
Sos. Giurgiului, 104-106, bl.A, ap.10, sector 4, Bucuresti
9) Nume organizatie:Societatea Ecologica AQUATERRA, filiala Iasi
Persoana de contact:Grigore Davideanu, presedinte
Adresa de contact: Bd. Indpendentei nr. 16, Iasi cod 700100,
tel. 0232 218337, e-mail grigore@uaic.ro
10) Emilian Burdusel – Director
UNESCO Pro Natura
Calea Plevnei 61, sector 1, Bucuresti
11) SIGHISOARA DURABILA-grup de initiativa civica
str. Gh. Lazar nr 10
545400 Sighisoara
jud Mures
tel:0265-771454
12) CENTRUL DE CONSULTANTA ECOLOGICA GALATI
Str. Basarabiei nr. 2
e-mail: eco@cceg.ro
Telefon: 0040-2-36-499957
0040-2-36- 460827
Mobile: 0040-740 045 645
Fax: 040-2-36-312331
Partea fascinanta provine din acelasi articol invocat de tine, Abaddon, este asta:
” Directorul de comunicare al companiei Bechtel, Bogdan Sgarcitu, ne-a confirmat ca exista doua facturi neplatite de Compania de Autostrazi.”
Numai in rsr se intampla de astea..auzi la ei…Sgarcitu la Bechtel. Pe contabilu sef l-o fi chemand..Economu ??
Au cheltuit astia de la Bechtel o gramada de bani fara sa se vada nimic, in timp ce in Albania, tot Bechtel, in aprox.25 de luni au facut si dat in utilizare 76 de km de autostrada.
Unde naiba nu pusca??
Aveti aici ceva imagini despre stadiul lucrarilor…http://cluj.time4news.ro/administrativ/muncitori-ai-bechtel-reclama-ca-autostrada-transilvania-e-deja-plina-de-gropi/
De acord că fundamentarea construcției Bechtel e dubioasă. După părerea mea, e o șpagă pentru americani ca să ne primească în NATO. Guvernul Năstase a mai dat astfel de șpăgi și francezilor și germanilor ca să ne primească în UE.
Însă chestia cu studiile care arată că nu există legătură între autostrăzi și dezvoltarea economică, îmi pare rău, dar nu o înghit. O fi valabilă în țările care au deja multe autostrăzi și vor să mai construiască altele. Probabil ONGurile respective sunt din acelea, alcătuite din ecologiști idealiști care își închipuie că am putea trăi toți cinci miliarde de oameni cu roșii și castraveți din grădina din spatele blocului. România nu se poate dezvolta în niciun fel cu apă din puț, WC în fundul curții, șosele pe două benzi pe care circulă camioane de mare tonaj și piste de bicicletă desenate pe trotuar.
Ați mers vreodată pe șoseaua dintre Deva și Arad? Pentru mine, oricine spune că șoseaua respectivă nu trebuie să fie înlocuită urgent cu o autostradă e complice la toate masacrele de pe șoseaua respectivă cu familii întregi care au sfârșit pentru că, nemairăbdând după o oră de mers în urma tirului din față, au depășit numai ca să se trezească față în față cu un alt tir sau pentru că șmecheri cu gipane își exhibează frustrările sexuale prin exces de viteză și slalom printre mașinile cu oameni care își văd de treaba lor. De aceea e nevoie de autostrăzi, ca să nu mai vorbim de faptul că cea mai gravă problemă invocată de Ford la preluarea uzinei de automobile de la Craiova a fost lipsa infrastructurii de transport.
Deci cum e cu dezvoltarea economică? Se poate face cu drumuri de țară peticite de primării în lunile dinaintea alegerilor? Am mai spus-o, Bechtel e un șmen, dar asta nu înseamnă că o autostradă care să lege Bucureștiul de nord-vestul țării nu e necesară. Ar fi trebuit să fie concesionată, să se pună plată pe ea și să vedem atunci dacă bucureșteanul care ar avea treabă la Oradea ar plăti ca să facă cinci ore pe cinci sute de kilometri sau 10-12 ore cât face acum.
@Hoinarnet — Mi-a atras atentia existenta printre semnatarii petitiei a numelui lui Laszlo Szabo Szeley, defunctul sef al fundatiei Aves, un om care s-a luptat singur cu gangsterii care au distrus padurile si fauna din Harghita, un fel de Nicolae Daramus al secuilor. Szeley a murit acum vreo trei ani, rapus fulgerator de boala. Sau, cine stie?
@Radio33 — Nu e niciun dubiu ca e nevoie de autostrazi, insa in ordinea prioritatilor. Dubiosenia asta de autostrada Transilvania nu a avut de la bun inceput niciun fundament economic. Am discutat cu unii responsabili de la Brux despre culoarele de transport inca din 2001, si toti se minunau ca smenarii de la Bucale, gasca lui Rus de la Cluj si udemereii de prin Mures si Covasna, voiau mortis o autostrada care nu duce nicaieri.
UE recomanda ferm culoarul de transport Arad-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti, care ar fi legat Romania de autostrada M1 a ungurilor, si care acum a ajuns pana la Szeged. Desigur, cei din UE nu erau in tema cu faptul ca de la Sibiu, ar avea mai mult sens continuarea autostrazii spre Brasov si apoi Bucuresti (Buc-BV, DN1, e cel mai circulat drum din Romania din 1918 incoace). Nimeni, insa, nu intelegea de ce vor astia autostrada intre Brasov si Cluj, si apoi Oradea, pentru ca de la granita, cadea de pe harta. Nu se lega cu nimic dincolo. Ungurii aveau autostrada cu vreo cateva sute de km mai jos, la Szeged. Deci, ideea e ca prima autostrada ar fi trebuit construita pe valea Muresului, de la Nadlac la Sibiu si eventual Brasov. Fac drumul ala de ani de zile, si ar fi extrem de usor sa se construiasca o autostrada acolo, terenul o permite. Dar, smenurile politice, nu.
O alta problema este ca, in Romania, constructia sau reparatia de drumuri este echivalenta cu crima in masa. Nu exista niciun fel de respect pentru cetatean, asa cum atesta si cele vreo 100 de semafoare dintre SIbiu si Brasov unde pierzi mai mult timp decat faci de la Viena pana la Arad. Peste tot se repara si se construieste vara pe drumuri, dar indolenta criminala cu care este confruntat cetateanul pe drumurile in constructie sau reparatie din Romania este demna de pedeapsa capitala.
Dar, am mai spus-o pe blogul asta, autostrada este o institutie, care apartine prin excelenta lumii civilizate. O autostrada nu e doar o banda de asfalt, este un organism viu, care trebuie intretinut, supravegheat, si augmentat cu servicii in permanenta. Romanii nu au inca gradul de civilizatie care sa le permita sa aibe autostrazi, imi pare rau, dar si pe kilometrii aia prapaditi intre Bucuresti si mare, drumul e stramb, cu hartoape cand te astepti mai putin (la 200 km pe ora, sa iei o gropitza in roti e fatal) , cu tot felul de cretini cu oile si cu carutele traversand autostrada, cu bude inchise, cu cate un bou care isi opreste masina pe podul de la Cernavoda sa faca poze (absoult real) samd. Pacat, dar asta e. Romania nu e inca pregatita pentru autostrazi. Probabil ca si aia de la Bechtel au remarcat asta, asa ca s-au decis sa mai astepte…
Abbadon, am două răspunsuri la ceea ce spui tu. Unul se bazează pe concret, celălalt e, să zicem, mai mult filozofic.
1. Sunt de acord cu tine că autostrada Bechtel nu era prioritatea numărul 1. Ea a nemulțumit, cum spui și tu, Comisia Europeană, pentru că aceasta ar fi dorit ca statul român să bage banii în autostrada prin Arad, care face parte din culoarul 4 european. Autostrada e construită prin finanțare, iar europenii s-au îndoit, pe bună dreptate, că statul român ar avea bani pentru două autostrăzi lungi în același timp.
Pe de altă parte, nu e adevărat că autostrada Bechtel cade de pe hartă la frontieră. Maghiarii au construit o autostradă până la Debrecen, la 50 de km de Borș. Am mers pe ea de două ori în 2008, o dată în ianuarie și a doua oară în februarie. E o autostradă puțin cunoscută în România, pentru că marea majoritate a traficului merge prin Arad, către Italia, Spania, dar există. Repet, am mers pe ea, nu îmi poți spune că am visat de trei ori (în ianuarie mă întorceam de la revelion din Slovacia, am folosit-o și la dus, era atât de nouă încât GPS-ul arăta că mergem pe câmp). Prin urmare, acest argument cade. În plus, aș zice că și dacă această autostradă nu ar fi existat, construcția autostrăzii Bechtel tot ar fi fost justificată pentru că ar fi deservit o mare parte a teritoriului țării. E nevoie de o autostradă pentru Banat, una pentru Oltenia, una pentru Transilvania și alta pentru Moldova, asta dacă vrem să avem o acoperire bună a teritoriului țării.
2. Vin acum la ideea ta că românii nu sunt pregătiți pentru autostrăzi. Este argumentul formei fără fond, drag intelectualității românești din cele mai vechi timpuri, poate chiar de la Decebal, dar formulat strălucit de Maiorescu. Ei, aici să zicem că eu am o altă filozofie. Niciun popor, nu numai cel român, nu este pregătit vreodată pentru civilizație și modernizare. Acestea vin întotdeauna ca urmare a acțiunii unor elite care impun, pur și simplu forma, iar fondul se mulează până la urmă pe ea.
Părerea mea este că trebuie să construim autostrăzi cu orice preț. Aș spune chiar că acesta nu e un motiv pentru care sunt supărat pe Năstase. E o șpagă care se justifică, după mine, prin interesul național. Românii nu vor fi niciodată pregătiți pentru autostrăzi, apă curentă și organizare politică de tip occidental (vezi vot). Dacă toate acestea nu le sunt impuse, nimeni nu le va adopta prin proprie inițiativă.
Nici măcar contactul puternic cu occidentul, prin țăranii care muncesc în Italia și Spania, nu poate învinge această tendință conservatoare pentru că există, de asemenea, ideea că acolo e ca acolo, iar în România e ca în România. Aceeași oameni pot trăi în apartamente în Italia și în case cu WC în curte în România fără să încerce să schimbe ceva.
Concluzie: autostrada Bechtel e necesară, poate nu prioritară, iar printre cele mai rele lucruri care se întâmplă în România este că nu se construiesc autostrăzi în draci. Bulgarii stau mult mai bine la acest capitol, iar construcția de autostrăzi avansează la ei în ritm amețitor. Am văzut-o și pe asta cu ochii mei și am un prieten care își face de cinci ani încoace toate concediile în Bulgaria, nu numai la mare, unde merge toată lumea, ci și la munte, către interiorul țării, și primul lucru pe care mi-l spune la întoarcere este cât de surprins este de rapiditatea cu care avansează lucrările și de zecile de noi kilometri pe care îi face pe autostradă. Iar acolo asta nici măcar nu e subiect de dezbatere. Din alte puncte de vedere e mult mai rău ca la noi, corupții și bandiții lor se împușcă pe stradă, dar în ceea ce privește autostrăzile nimeni, dar chiar nimeni nu contestă necesitatea lor.
Raspuns pentru Abaddon:
Apropo de Laszlo Szabo Szeley, defunctul sef al fundatiei Aves: Mie personal respectivul mi-a atras altfel atentia; acum cativa ani era un scandal in Brasov cu o idee mareata-haide sa omoram toti ursii din Racadau. Seful organizatiei Aves ce face? Umple un autocar cu, probabil membrii organizatiei, si opreste in cartierul Racadau, chiar la tomberoanele unde apareau seara de seara ursii si erau filmati si fotografiati de turistii romani si straini. Oamenii coboara cu pancarte atarnate de gat,scrise in romana si engleza si hopaaa, apar pe CNN!
Sa fi vazut interviuri la posturile locale si nationale.Oameni care erau opriti pe strada si care declarau ca locuiesc in cartierul respectiv si ca intotdeuna au iubit ursii!
Cand am ajuns pe site-ul organizatiei Aves si am aflat de acolo ca Laszlo Szabo Szeley nu mai este am ramas un pic nedumerit.
Ma pune pe ganduri suspiciunea ta.Oricum trebuie urmarita biografia acestui om care efectiv era un mare caracter!
@hoinarnet — Szeley a fost un om extraordinar. Am inca de la el fotografii cu masacre ilegale la urs pe care daca le-as face publice, ar iesi un scandal mare. Dar, probabil doar atat, cand unul dintre banditii care s-a pretat la crimele alea este chiar regele Spaniei, Juan Carlos Canibal, un jeg de om. Sa plimbe ursul.
@radio33 — argumentul tau e post-factum. Cand s-a luat decizia constructiei autostrazii spre Bors nu era nimic la Debrecen. Si, oricum, e mult mai simplu de construit pe Brasov Sibiu Arad decat pe Brasov Sighisoara Oradea. Asta ti-o zice un brasovean. Exista, se pare, niste studii de fezabilitate care arata ca Sibiu Arad Szeged ar putea avea trei benzi pe sens pentru ca terenul o permite. Mafia de la Bucale a luat o decizie pernicioasa si eronata din motive de spagi. Debrecen-ul nu are nicio vina in afacerea asta, e doar un carnat unguresc.
Romanii sunt la fel de pregatiti sa aiba in grija o autostrada (atentie, de construit, o fac altii, nu romanii) pe cat este chinezul ala care si-a facut elicopter din placaj sa zboare. Ideea e ca mor oameni cu duiumul cand toti tampitii incep sa se bage la chestii la care nu se pricep. Basescu, cand era min al transp a spus exact asta, ca in Romania nu se pot face autostrazi pen ca nu stie nimeni sa le 1) faca 2) intretina 3) exploateze. Marinelu are dreptate. Au incercat romanii si sa faca un avion supersonic de lupta, vestitul IAR 93 Vultur, la Craiova, adica intr-o zona unde hartia igienica inca e considerata un inlocuitor sintetic de stiulete de porumb (cica pe la tara unii ar fi aruncat suluri de hartie igienica in cazanul clocotind, ca inlocuitor de porumb fiert), si a zburat odata, inainte sa se infiga glorios in glodul patriei. De aia, fabrica de la Craiova se numea in folclorul aeronautic fabrica de avion — unul. Deci, singura autostrada pe care romanii ar putea-o face bine ar fi una din tzarana, bine batatorita si intelenita pe alocuri. Separatia sensurilor, evitent, dintr-un lan elegant de porumb, single file. Plec cu masina in Tara Florilor intr-o saptamana, asa ca. Nu inainte de a merge la Geneva. ca sa am ce sa compar. Weekend usor, flacai.
De vreme ce autostrada de la Debrecen e deja construită, putem presupune că în momentul în care s-a luat decizia construcţiei autostrăzii Bechtel ea exista cel puţin sub formă de proiect, deci argumentul nu e post-factum deloc. Nu cred că guvernul României a aflat de autostrada asta odată cu mine. Cât despre argumentul că e mai uşor de construit pe direcţia Arad-Szeged, nu mă îndoiesc, dar nu înţeleg unde se pupă cu argumentele de până acum. Cred că e şi mai uşor să construim pe direcţia Bucureşti-Giurgiu, dar asta nu înseamnă că pe acolo trebuie să facem trei autostrăzi şi pe la Oradea niciuna. Sau mai bine să le dăm ungurilor Ardealul înapoi să facă ei autostradă la Oradea.
Apropo, interesantă decizie a mafiei de la Bucale: din câte ştiu eu, bătaia peştelui pentru terenurile de pe traseul autostrăzii Bechtel (care a şi fost modificat de câteva ori din pricina asta) a fost între mafioţi români şi maghiari din Transilvania cea perfect morală. Şi tot apropo, ai vizitat vreodată cârnatul unguresc? Poate încerci, e un oraş frumos.
Băsescu a fost un bou când a spus chestia cu autostrăzile, poate noi, fraierii care am crezut în el, ar fi trebuit să ne dăm seama din chestia asta că marinelul nu are de fapt nimic în cap decât ambiţie. Regret să te ating la chestia asta, cum am mai făcut-o şi cu Stash mai înainte, dar atunci când ai plecat din ţară şi trăieşti bine e uşor să spui că peste România ar trebui să se trântească capacul de la hazna sau că în ţara respectivă nu ar trebui să se construiască autostrăzi. E uşor să spui asta când te dai toată ziua pe nişte autostrăzi nu perfecte, dar bune şi să uiţi că atunci când erai doar un român care se simţea nepotrivit cu sistemul ai dorit să îţi părăseşti ţara tocmai pentru că nu avea, printre altele, autostrăzi. Or mai fi şi alţii ca tine şi ca mine şi ca Stash care pur şi simplu nu au avut şansa să se nască mai devreme. Le sugerăm tuturor să se care fără să clipim sau avem voie să sperăm că, undeva, pe parcursul vieţii lor, vor avea autostrăzi aşa cum au supermarketuri pe care nu le aveau acum zece ani.
Sorry, nu am plecat din tara, sunt cetatean roman si o sa ma intorc acolo la un moment dat. Merg in Romania de cateva ori pe an si numai cu masina. Cred ca nimeni nu simte mai mult ca mine (dintre astia trei de care vorbesti, ca cred ca tu nu prea mergi cu masina in Romania, iar Stash nici atat) nevoia autostrazilor atunci cand fac cinci ore pana la Nadlac si inca 12 pana la Brasov. Eu nu spun ca nu ar trebui construite, eu spun ca romanii nu sunt pregatiti inca pentru autostrazi, e o diferenta cam ca aia de la dorinta la putirinta.
Nu am plecat din Romania din cauza ca nu erau autostrazi, era chestia care ma lasa cel mai indiferent, de vreme ce nu aveam masina. Iar cand am plecat eu, drumurile din Romania erau inca suficiente pentru cate Dacii se tarau pe ele.
Ma ingrozeste tendinta formelor fara fond, cam prezenta la toti romanasii din generatia de sub 40. Sa explic ce inteleg prin forme fara fond: putem sa trantim o balega longitudinala pe care sa o intindem vreme de 15 ani sa platim iancheilor pe ea de 1000 de ori mai mult decat face, iar la sfarsit sa-i spunem autostrada. Ea nu va fi autostrada, ci o constructie tipic romaneasca, care se darama la un capat in timp ce celalalt abia a fost terminat. Numarul de morti va fi mai mare pe o asemenea aiureala, din cauze ce tin de tipicul romanesc, sumarizat prin expresia “merge si asa.”
Tot la capitolul forme fara fond se incadreaza si exemplul cu hipermarketurile. Romanii sunt atat de mandri de faptul ca au si ei asa ceva la 10 ani dupa ce ele impanzisera Europa Centrala, incat nu mai tin cont de faptul ca platesc cele mai mari preturi pe haleala din acele hipermarketuri dintre toate tarile foste comuniste, si mai mari decat in majoritatea tarilor occidentale. Deci, qui prodest? Hypermarketul e o chestie menita sa te ajute sa cumperi mai ieftin si mai repede. Nu mai scump si mai chinuit, frecandu-te de toti tartanii transpirati, veniti de la capsuni cu economiile pe un an sa umple un cos la Carrefour pentru mama soacra s-o impresioneze. Din punctul asta de vedere, Romania nu are inca hipermarketuri, ci doar nistde forme fara fond.
Cand un litru de lapte in Tetrapak costa de patru ori mai mult in Romania decat in centrul Europei, iar pachetul de unt de pana la cinci ori mai mult, chiar ca nu vad unde-i bucuria ca s-au construit niste hardughii la marginea orasului. Foamea ramane singura constanta romaneasca. Cum zicea un bun prieten de-al meu, prof de mate, in Romania s-a trait constant prost. Punct.
hoinare, m-ai spart cu comentariul tau! Sper ca-i ultimul asa de lung.
Foarte interesant, Bogdan Sgarcitu mi-a fost coleg de facultate. Iaca acum e purtator de cuvant la Bechtel, asa cum altadata purta sticlele de bere în camin. Ce ti-e si cu viata asta! Dar sa stiti ca Sgarcitu e de baiat bun, ca-l cunoaste mandea
Ce stiu eu din presa, inclusiv din declaratiile lui Sgarcitu este ca autostrada costa o gramada de bani pt ca guvernul nu a expropriat la timp. Si referirea la direcţia Bucureşti-Giurgiu nu tine, pt ca Abaddon a dat ca varianta Aradul. Adica cam tot prin Transilvania, nu prin Muntenia. Si s-ar putea sa ma insel, dar am impresia ca autostrazile sînt deja concesionate în Romania, deci nu neaparat întretinerea lor ar fi o problema cît modul în care sînt facute.
E lucru stiut ca Bechtel toarna asfalt pe ploaie, ca n-a facut studii de fezabilitate sau de sol si ca construieste de-a futui ma-sa. Asta razbate inclusiv din declaratiile directorilor de la Bechtel, vezi ca am scris un articol mai demult, poti sa folosesti search-ul.
N-am spus niciodata ca peste Romania trebuie sa se tranteasca capacul la hazna si nici n-am spus ca Romania ar fi hazna, for that matter. Si cred ca nici Abaddon.
Apropo de saracie si foame,ma gandesc la Creanga care spunea:”goliciunea e de jur imprejur,da foamea da dea dreptul”
„Granite închise si Romania expulzata din UE, asta le-ar trebui!”
Citatul de mai sus e extras dintr-o replică la o postare a mea la articolul „The Day Romania Stood Still”.
Nu cred că locuitorii Maramureşului consideră că o autostradă care trece prin Arad le uşurează viaţa într-o mai mare măsură decât una care trece prin Giurgiu. Desigur, se poate spune că le uşurează, oarecum, drumul spre Bucureşti, pe porţiunea Sibiu-Bucureşti sau Braşov-Bucureşti care ar putea fi comună sau legată şi de o eventuală autostradă Bechtel. Repet, eu sunt de acord că Bechtel nu era prioritară şi sunt de acord că e începută prost şi mult mai scumpă decât ar fi normal, dar de aici şi până la a susţine că românii (deci şi noi, cei care discutăm aici) ar fi nişte fiinţe inferioare care nu sunt în stare să construiască şi să exploateze autostrăzi mi se pare cam mult.
E drept, în ultimii doi ani am venit doar o singură dată în România, dar am folosit şoselele din plin. Înainte de asta, însă, timp de zece ani de zile am folosit constant şoselele româneşti şi suficient de des pe cele bulgăreşti, o ţară cu nivel de dezvoltare şi mentalitate asemănător cu cel românesc. Desigur, am făcut şi cumpărături la hypermarket. Trăiesc în occident, folosesc zilnic o autostradă pentru a merge la serviciu şi cred că, o dată construită o astfel de autostradă în România, utilizatorii ei s-ar transforma într-o masă de presiune pentru buna ei întreţinere şi utilizare. Cred că argumentele noastre au devenit repetitive, aşa că le reiau pe ale mele sintetic şi închei.
1. România are nevoie de autostrăzi, indiferent cum se fac ele. Sigur, e de preferat să se facă bine şi avantajos din punct de vedere economic, dar nu văd nimic rău în faptul că Berceanu a încercat să îi tragă de mânecă pe nişte constructori nesimţiţi care se prevalează de nişte contracte semnate de predecesori ai domnului Berceanu. Într-un plan de dezvoltare a reţelei rutiere pentru o ţară ca România, o autostradă care să lege centrul (Braşov) cu nordul şi nord-vestul (Oradea, Satu Mare, Baia Mare) nu poate lipsi, aşa cum trebuie să existe o autostradă către Moldova, una către Dobrogea, una către Oltenia şi autostrada către Arad care ne leagă cu restul Europei.
2. Fondul se adaptează întotdeauna formei, niciodată invers. Aş aprecia câteva exemple istorice în care o naţie, pornind de la talpa ţării, a creat forme de organizare proprii atât de bune încât nu au mai trebuit niciodată să fie modificate radical şi s-au adaptat gradat la mediu fără nicio intervenţie externă care să tulbure fondul. De dragul discuţiei, dau eu exemplul societăţilor tribale din jungla amazoniană. Oamenii respectivi trăiesc în perfectă armonie cu natura şi nu au avut nevoie să evolueze vreme de mii de ani. Putem considera aceasta drept o societate model? Da, cu condiţia să nu existe niciun fel de altă societate, pentru că aşa cum sunt, aceşti oameni există, încă, exclusiv pentru că societăţile mai evoluate au decis să nu îi distrugă. Eu încă mai cred că societatea românească poate supravieţui prin mijloace proprii şi nu aş vrea să merg acasă ca într-un fel de muzeu al satului, în care să îmi hrănesc timp de câteva zile nostalgiile pentru copilărie şi tinereţe şi apoi să mă car înapoi în lumea mea cu autostrăzi şi supermarketuri (care, apropo, şi în Franţa sunt departe de a fi perfecte).