Viata privata e pe duca
Azi m-a sunat una din bancile la care am cont ca sa-mi spuna ca mi-au blocat unul din cardurile de debit pentru ca mi-a fost clonat. Pentru ca niste baieti smecheri au încercat sa scoata 500 de dolari din contul meu de cheltuieli curente. Mari prosti! Pai daca ma sunau le-as fi spus sa astepte sa-mi intre salariul. Ironic, sînt abonat la un serviciu de Credit Alert care ma anunta cînd cineva încearca sa faca glume din astea nesarate. Si da, m-au anuntat prin e-mail înca de ieri, aia de la Credit Alert. Numai ca eu nu mi-am setat bine nivelul de detaliere al alertei prin e-mail asa ca serviciul respectiv doar m-a anuntat ca cineva mi-a umblat la dosarul de credit fara sa dea detalii, iar eu am crezut ca-i vreo actiune de rutina cum mai fac bancile de aici. Am aflat azi ca nu exista actiuni de rutina. Cine umbla la dosar, o face cu un scop bine definit.
Acum, eu n-am înteles exact cum s-a prins banca ca nu sînt eu ala care încearca sa scoata banul. Ar fi doua explicatii logice. Prima este ca respectivii au încercat sa scoata prea mult cash de la ATM. Eu n-am scos niciodata atât de multi bani la o singura operatiune din cauza ca nu stau bine în portofel. ATM-urile de aici au prostul obicei sa arunce în clienti cu hartii de 20. Un teanc gros de hartii de 20 de dolari în portofel, ma împiedica sa stau ca lumea pe scaun. Ma gandesc ca hotii aia nu au IQ-ul mai mare decît al unei gaini, altfel foloseau cardul la un magazin în loc sa încerce sa scoata cash. A doua explicatie pentru actiunea bancii ar fi ca hotii au încercat sa scoata bani într-o zona în care eu n-am calcat în viata mea. Ceea ce ma duce cu gandul ca banca stie cam ce obiceiuri am eu si cam pe unde bântui în timpul zilei. Scarry!
Asta-mi aduce aminte de-o discutie pe care am avut-o în Franta, cu prietenii mei stabiliti acolo, despre sistemul bancar nord-american care pare ca se afla cu zeci de ani în urma celui european. Cardurile bancare americane nu au cip electronic ci banda magnetica si sînt foarte usor de clonat. Rata de clonare este atât de mare, încât din 100 de persoane posesoare de carduri bancare, 63 au trecut prin cazuri de furt de identitate sau debitare neautorizata a contului. Si se pare ca bancile de aici pur si simplu nu vor sa investeasca în sisteme de securitate. Abia de curând au aparut carduri de credit cu cip electronic, însa nu toate bancile ofera asa ceva. Majoritatea prefera sa blocheze contul sau sa te faca sa platesti servicii de Credit Alert, în loc sa investeasca în protectia clientului. Un amic îmi povestea ca a vazut cum i-au plecat 2500 de dolari din cont în timp ce el era logat pe serverul bancii prin internet banking. A sunat imediat la banca si aia au anulat tranzactia. Am ramas traznit cînd am auzit. Cum adica, sînt oameni care au 2500 în cont?
O alta chestie diferita de Europa: daca nu vrei sa te trezesti cu conturile blocate si fara acces la banii din salariul nevestii, trebuie sa anunti banca cînd pleci în strainatate. Si companiile de credit VISA si MASTERCARD, daca ai de gând sa folosesti cardurile în afara Canadei. Acum doi ani m-am trezit cu accesul la cont blocat cînd am încercat sa scot bani în Romania, pt ca uitasem sa anunt banca. Adica nu uitasem. Nu am stiut ca trebuie sa-i anunt! Am aflat dupa ce ne-am pizdit reciproc la telefon pe 1 dolar minutul. Eu ca sînteti boi ca blocati aiurea banii, ei ca bou esti tu ca nu ne-ai zis ca pleci. Si de fiecare data cînd platesc biletul de avion cumparat din Romania pt soacra-mea, desi completez o gramada de maculatura ceruta de banca din Romania – sta-le-ar în gât formularele sa le stea – VISA ma suna si ma întreaba ce mai fac si daca pot sa le recit ultimile 5 operatiuni cu cardul, din memorie. Si nu, n-am voie sa trag cu ochiul, trebuie sa le zic pe loc! Si daca reusesc, uau da’ ce memorie aveti domnu’ Stash. Ia sa ne recitati acuma ce plati ati facut în Romania în ultimul an. De fiecare data ma suna, am ajuns sa cred ca au prins drag de mine!
La început eram onorat de atentia si grija care mi se purta, mai ales ca mereu ma sunau gagici. Dupa un timp am realizat ca totusi nu-i normal sa anunt eu diverse institutii canadiene cam pe unde ma poarta pasii. Daca într-o zi ma duc la masaj erotic în Mexic si afla banca? Ha? D-aia nici nu ma duc la curve, mi-e frica ca p-orma daca vreau sa închid un card bancar, o sa ma pârasca la nevasta. Bine, stiu ca ei au oricum o super baza de date despre mine si ca probabil stiu si ce temperatura avea laptele pe care l-am supt la sânul mamei. De exemplu, una din întrebarile de control cînd discut cu ei este ‘’Care-i numele de fata al mamei tale?’’ Si nu, nu eu am fixat aceasta întrebare, este aleasa de compania respectiva. E posibil ca atunci cînd am semnat contractul sa fi scris acolo numele de fata al mamei, dar ceva ma face sa cred ca nu. Au aceasta informatie din alta parte. Daca ma gândesc ca abia mama daca îsi mai aduce aminte de numele ei de fata tinand cont ca s-a casatorit acum 40 de ani, dar eu trebuie sa-l stiu fara gres, ajung la concluzia ca traim într-o lume în care individul si-a pierdut mult din intimitate O alta întrebare de verificare de zece puncte este ‘’În ce oras s-a nascut tatal tau?’’ În concluzie ar fi bine sa va cunoasteti familia la perfectie, cînd faceti afaceri cu bancile canadiene.
Si ca sa ne întoarcem la viata privata si teoria conspiratiei, vreau sa va spun ca nici nu-i greu pentru guvern sa stie absolut tot despre mine. Folosesc GPS, folosesc telefon celular, internet, platesc cu cardul la statii de benzina, cumpar bilete de avion prin internet, platesc taxe, etc. Filmele alea cu baietii rai de la guvern care stiu tot ce misca despre cetatean, nu-s chiar lipsite de realitate.
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Oh come on, that”s not always true.
Eu am folosit cardul de debit in Romania fara sa anunt RBC-ul si asta la de-abia un an dupa ce am deschis contul. E drept mi-a mers numai la BCR si la Banca Transilvania (si asta evident nu din vina bancii din Canada), dar a mers. La fel si cu VISA.
Acum, cat despre furt am avut o experienta asemanatoare. Mie mi-au explicat ca in zona mea s-au inregistrat cazuri de furt in ultimul timp si au ridicat nivelul de alerta pentru toti clientii din zona. Din cauza faptului ca au monitorizat mai atent aceste conturi au putut fi atat proactivi. Ceea ce pe mine m-a impresionat.
As zice ca totusi ai alternative. Daca tot ai chef de intimitate se poate face: umbli cu caramida de bancnote sub fund, faci cumparaturile la magazin, arunci gps-ul si iei un jeg readonly, etc.. adica te intorci un pic la origini, vezi nea Osama…
Pe de alta parte daca e sa monitorizezi tot ce misca pe net, prin banci si prin telefoane atunci n-ar mai fi un programator somer, iar sistemul cand e gata, e deja invechit
. Tot ce se poate prinde acuma sunt gainarii, script kiddies si alti nerozi cu IQ redus – gen pustanii cu Q7 din oraselele/satele fantoma din .ro.
Parerea mea ce ca cu cat vor fi mai multe tranzactii, cu cat netul creste si il folosesti la orice magarie de consumator – de la update de Vista pana la spam pe ecranul masinii de spalat – cu atat va fi mai grea monitorizarea si asta doar din punctul de vedere al cantitatii de informatie daramite si standarde, protocoale, criptari si alte mizerii… astept IPv6
Apropo de contul tau, sunt de parere ca a fost alta varianta in afara de cele 2 ale tale, gen au incercat si alte carduri printre care si al tau, sau au spart ceva sistem de securitate, etc etc, gauri sunt, numai sa le cauti…
toata lumea are un “profil” la banca in dosar, cel putin in usa. prietenul meu, care sta prin zona detroit a fost sunat de banca pt o plata de 5 USD, da am scris corect cinci usd, care el a confirmat ca nu o facuse, plata facuta undeva in zona miami parca, iar banca a sunat pt ca, chit ca el fusese pe linga miami, plata aia nu se potrivea cu profilul lui….
Peste jumatate din tinerii romani care ajung someri si fac obligatoriu un curs de programatori ajung in alte tari sa cloneze carduri. Apropo daca nu va mai intereseaza realitatea din Romania vedeti ce patiti!
Ca tot veni vorba, uite un aricol cu o oarecare legatura:
legi-internet.r...ca-date-politie
Nu e comod sa simti ca cineva stie ce faci sau poate afla usor ce ai facut, dar este o realitate care este ameliorata doar de o “politica de confidentialitate” si niste legi de protectie ale datelor personale.
E un subiect ce merita explorat, sau mai bine nu!
stash, esti urmarit in sensul ca un software analizeaza activitatea ta obisnuita cu card-ul (sume de bani manipulate, zone geografice, etc) si trimite o alerta cand faci ceva iesit din patternul asta. mie de ex. mi-a fost spart cardul si unii cumparau benzina in Montreal intr-o veselie, cand eu spre ex. eram in Toronto si-mi vedeam de cafeaua zilnica. nu erau sume mari dar eu nu cumparasem niciodata benzina si nici nu puteam fi in doua locuri in acelasi timp. banca s-a sesizat abia dupa 3-4 tranzactii de-astea.
cat despre mersul in romania sau aiurea in europa si mie mi-au blocat contul (btw, poti suna cu taxa inversa din Romania) si de atunci cand plec ii sun inainte si le spun unde ma duc si cat stau si ce sume sa ma lase sa scot din cont at one time. nu ma deranjeaza sa fac asta, prefer sa ii sun decat sa ma trezesc cu cardul spart.
cat despre iluzia de intimitate in sec. xxi, n-o mai am de foarte multa vreme… asa ca daca te duci la “masaj” incearca cash, e relativ mai sigur
oricum, tre”” sa te bucuri ca aici in amer de nord procedura e relativ painless pentru noi cand cineva sparge cardul – ti se anuleaza si primesti altul imediat si inafara de cateva intrebari la tel nu te mai bate nimeni la cap. am inteles ca in europa e in general mai dificil – ti se anuleaza si blocheaza creditul pana cand banca rezolva treaba, etc.
ps. “your comment is awaiting moderation”, ouch
apropo de asta, in Franta, cand te declari rezident in alta tara (si mai ales una vecina cu Franta) fiscul iti verifica nu mai retragerile si platile cu cardul frantuzesc, dar si convorbirile telefonice pe care le ai de pe mobilul tau (daca ai pastrat numarul).
Acum cativa ani – si e valabil si acum, dar oamenii s-au mai desteptat si nu mai folosesc card si numar de telefon frantuzesti – erau multi care se declarau rezidenti in Belgia (de ex.) si continuau sa locuiasca la Paris. Iar la sfarsitul anului fiscal, cand le venea impozitul de plata, nu le venea sa creada… si trebuiau sa plateasca, pentru ca fiscul demonstra ca ai locuit mai mult de 183 de zile in Franta. Inclusiv amenzi si majorari, care pot ajunge la 60% din impozitul datorat.
stash, chestia cu numele mamei ai declarat-o cand ai facut aplicatia pentru credit card. rubrica asta este in orice formular pre-aprobat. nu mai fii paranoic, ca ei oricum stiu totul despre noi
mi-e mi-au facut de 2 ori bucurii hackerii: prima oara mi-au luat 900 de dolari de pe cardul de debit, intr-o zi de 2 ianuarie, pe la orele 9 dimineata. m-a sunat banca: buna dimineata, dormiti? eu de colo: nu dorm, sunt la munca (futu”i). banca: aha, si ati cumparat cumva ceva in valoare de vreo 900 de dolari in ultimele 30 de minute? eu: care parte din sunt la munca n-ati inteles-o? (nu era vorba de cumparatura online…) a doua oara m-am trezit ca mi-au disparut aproape 500 de dolari de pe unul din cardurile Visa. p-asta am observat-o eu, ca banca dormea… ii sun si le zic: oameni buni, eu sunt in nord, unde se agata harta in cui, n-am mai iesit d-aici de juma de an. plata aia pare facuta in BC, nu-i a mea. (ca o paranteza, ai naibii hoti au asteptat destul de mult timp dupa ce mi-au “recoltat” datele). banca zice: o sa luam legatura cu merchant-ul sa cerem copie dupa chitanta si v-o trimitem. peste ceva timp: aveti de plata 10 dolari pentru ca ati facut cerere de investigare a unei cheltuieli de pe card si nu ati avut dreptate. si imi ataseaza chitanta. in momentul ala am aflat ca ma cheama Jason Choi si ca probabil am facut o schimbare de sex fara sa imi dau seama. 4 luni m-am certat cu banca sa imi dea banii inapoi. o tineau una si buna ca e semnata chitanta, deci e cheltuiala facuta de mine. nu conta ca numele nu corespundea sau ca eu le-am trimis dovada ca nu eram in BC la data respectiva. in fine, intr-un final s-a rezolvat, mi-au trimis alt card, dar il tin si acum in portofel si nu l-am activat.
in loc de concluzie: recunosc cinstit ca am vagi urme de OCD (obsesive compulsive disorder) dar de atunci verific zilnic activitatea pe cardul de debit iar pe cel de credit de 2-3 ori pe saptamana. traiasca optiunea de online banking. eu dorm mai linistita asa.
Vad ca-s tot felul de experiente cu bancile astea. Care de care mai nesarate!
aoleu, obosita mai eram cand am scris comentariul de mai sus… nu-mi luati gatul de la brau pentru mizerabila greseala ortografica de la inceput, rogu-va. si-am mai mancat o litera pe la sfarsit, dar pe aia o inteleg, mi-era o foame de lup ca am mancat putin la pranz
stash, toate cele de mai sus (telefon, card, etc) le inteleg, da” cu GPS”u ce avusi ? ca ala saracu e un sistem unidirectional, din pacate (sau din fericire ?) inca nu am reusit sa inventam emitatoare spre sateliti care sa incapa intr-o cutie asa mica