Weekend-ul trecut am reusit sa avansez Operatiunea Kürtőskalác, trecând la faza pe cartier. Dupa ce am primit din Romania toate sculele necesare si am reusit sa ademenesc cu promisiunea unui cozonac sasesc de la mama lui, nitica tuica si ceva mai mult vin, jumatatile masculine ale celor zece familii de români de pe strada mea, am purces la treaba.
Faza preliminara – pregatirea focului
Am umplut gratarul de fonta cu carbuni de lemn de artar si i-am dat foc. Ideea era sa avem un foc mocnit dar puternic. Sub gratar am asezat doua placi de gresie pentru a proteza iarba, ceea ce s-a dovedit a fi o proasta idee, pt ca gresia transmite caldura si deci mi-a pârlit iarba oricum. Observati va rog cât de strategic a fost construita aceasta masinarie de facut colacii. Cîte calcule si planuri de inginerie cuprinde ea.
Faza 1 – Aluatul
A fost pregatit aluatul. Am avut un specialist, un prieten din Târgu-Mures, care a pregatit compozitia. A framantat aluatul cam 50 de minute, atat de vajnic încât sotia si soacra-mea abia reuseau sa tina impreuna ligheanul de framantat. Dupa ce aluatul a fost gata, coca a fost întinsa pentru primul Kurtos, rulata pe fusul metalic si pusa pe foc. Restul compozitiei a intrat la congelator pentru a împiedica cresterea aluatului.
Ruloul metalic, de forma tronconica, se poate aseza în divesre pozitii în functie de intensitatea focului. Poate fi mutat mai sus sau mai jos dupa necesitati. Mânerul este suficient de departe pentru ca alt prieten, din Botosani, sa poata învarti fara sa se arda la mâna. Securitatea muncii înainte de toate!
Faza 2 – coacerea
Ruloul trebuie întors permanent pentru ca Kurtosul sa se coaca pe toate partile cât mai uniform. Aluatul fusese deja tavalit prin zahar, singurul ingredient care a fost presarat peste Kurtosul în stare cruda, înainte sa fie pus pe foc.
Din cauza caldurii, aluatul a început sa creasca usor si sa se stranga pe rulou. Nu ne-am panicat, Operatiunea a continuat!
Faza 3 – finalizarea
Scos de pe foc, Kurtosul a fost preluat de prietenul meu din Constanta si tavalit prin mac. Apoi a fost asezat cu grija pe o farfurie, sa se raceasca.
Apoi au fost reluata operatiunea cu alt colac. La urma, au iesit 7 Kurtosi tavaliti prin nuca macinata, prin mac si prin zahar, care au fost preparati în 4 ore jumatate!! Atât a durat Operatiunea, de la A la Z.
Finalul
A fost apoteotic! Au venit si nevestele prietenilor mei, anuntate prin telefon si pâna la urma s-a lasat cu chef ad-hoc. Chef cu Kurtos!
Asta este tot ce a mai ramas din prima transa!Urmatoarea faza a Operatiunii se reporteaza la vara.
Stash, kicsike, nevasta-mea, care e secuianca si primele ei cuvinte au fost anya si kurtoskalac, spune ca ti-a iesit perfect. Amu, din cauza asta te iarta ca i-ai spus cozonac sasesc, si nu secuiesc, nimeni nu-i perfect.
Dar bag sama ca ai facut hora unirii la tine-n batatura, cu oameni din toate regiunile tarii pe care i-ai pus la munca, iar tu faceai poze! Cam ca Mr. Wolf, in Pulp Fiction, cand i-a pus pe Jackson si pe Travolta sa-si curete singuri masina si ei i-au si multumit dupa aia. Bravo! Se vede ca ai experienta de santier.
Pai cum altfel?
Eu cu scula, eu cu batatura, eu cu bautura. Si ei? Pai ei cu munca.
1. Felicitari Stash ! Esti un Kürtőskalác-ist de mare prestigiu !
2. Frate… Nu-mi vine sa cred ca mai ai farfuriile de la Nina S. Si ca le-ai carat dupa tine pana in Montreal.
Toate bune.
Da, Edi, inca le mai am. Impreuna cu paharele alea cu picior format din cifra 2000. Setul asta de farfurii de la Nina, este de-o calitate exceptionala. Le folosesc zilnic si dupa 10 ani sint la fel de albe si imaculate ca atunci cind le-am primit. Si am reusit sa nu sparg nici una.
Felicitari pentru cel mai bun tutorial de Kurtos de pina acum! Cred ca in curind va vom vedea la tv in emisiuni de genul “Coureurs des bois”… Astept cu nerabdare si alte specialitati internationale!
Hai sa fu si eu carcotas..cel mai tare din pozele astea e acel pet aruncat in iarba…
mai… ce-ar fi gratarul fara pet-ul cu dop gaurit care potoleste flacara??? mancator de kfc, habar nu ai ce-i ala gratar…
Tudore, trebuie sa recunosc cu mana pe curea ca habar n-am ce cauta pet-ul ala in iarba. Are pamant in el si am intrebat-o pe soacra-mea care-i treaba. Mi-a spus ca-i trebuie si sa-l las acolo. Si asta a fost tot.
Deci e un pet mister!
atunci e un pet crescator de seminte de flori
PS Nevasta-mea imi sufla in casca ca acel pet a fost asezat strategic acolo, ca sa reconstituim cit mai fidel conditiile gratarului la iarba verde din Romania.
Ca sa vezi!
gabriela draga..nu te repezi precum doamnele de la posta romana..sa pui stampile….
rabdarea e semn de intelepciune…sunt sigur ca stii asta.
Mmmm, ce bine arata. De-aia imi venea mie un miros placut pe apa, dinspre Rive Sud…
Pe cand varianta automatizata, gen control al vitezei de rotatie, eventual in functie de temperatura la suprafata ruloului si/sau translatie pe axa OZ??? Ca sa nu imi spui ca printre cei zece amici nu sunt ingineri… de”aia cu inel pe deget.
Oau …arata chiar bine. Poate putin cam ars. Eu am norocul de stau foarte aproape de TIB. Si acolo gasesc aproape zilnic cozonaci secuisti.
Ce e interesant e ca in vara la Miercurea Ciuc am cautat tot orasul un cozonac de genul asta. Tot ce am gasit au fost dughene cu Fornetti. Nici localnicii nu stiau de unde se pot cumpara.