Patul lui Saligny – ultima parte
- Continuarea de numarul trecut -
Desi toata lumea asteapta cu nerabdare continuarea, dati-mi voie sa cred ca va veti plictisi teribil la partea de calcule propriu zise. Sînt o gramada de formule si calcule de structura, modelizare de elemente finite si alte chestii grele. Astfel încât, dupa doua zile de gândire, am ales sa sar peste niste etape care sînt mult prea complicate.
Modelizarea
Pe vremea lui Saligny, nu existau programe de modelizare cu elemente finite. Ce-mi ia mie astazi sa modelizez sau sa calculez o structura, îi lua lui poate o zi sau doua. Si pentru ca nu existau foarte multe teste si experimente care sa sustina anumite formule, inginerii din vremea respectiva cam exagerau la materiale. Din acest motiv podurile facute în 1800 înca sînt în picioare si vor fi înca 300 de ani, în timp ce podurile din ziua de azi sînt calculate sa aiba o durata de viata limitata care nu poate fi prelungita fara costuri enorme. Plus ca multi din inginerii de azi ar fi buni doar de copii de mingi pe lânga un Gustave Eiffel sau Maurice Koechlin si deci vai de pielea noastra!
Eu am ales sa modelizez structura, ca sa nu pierd timp. Mi-a luat o jumatate de ora de la A la Z. Spre deosebire de alti ingineri mai experiementati, eu prefer sa nu las programul sa-si aleaga el materialele dupa capul lui în functie de încarcari si eforturi (adica sa faca design) ci îi spun eu ce sa ia în calcul (adica fac analiza). Apoi ma verific prin calcul manual, scurtaturi diverse, ca sa fiu sigur ca nu mi-au dat aberatii.
Sa începem deci. Pentru ca voi sînteti niste puiandri neinitiati, o sa va arat doar poze cu câteva scurte explicatii.
1. Mai întai creem geometria structurii de rezistenta. Tablierul de pat nu apare în aceste poze, ca sa fie totul mai spectaculos
2. Definim materialele, specificatii, suporti si încarcari. Pentru ca vom asambla patul cu suruburi, înseamna ca este permisa rotatia la capetele cornierelor.
3. Definim tipul de analiza si alti pasi foarte plictisitori, analizam si cascam gura la rezultate. Dupa cum am scris în primul articol, combinatia cu saritul pe pat al celor trei oameni easte cea mai defavorabila. Ea ne da urmatoarele chestii, atât pentru tablierul de pat cît si suportul de pat.
Pentru tablierul de pat, acolo unde este culoarea mai rosie, înseamna ca eforturile suportate de tablier sînt mai mari. Deloc surprinzator, saritul în mijlocul patului e cel mai daunator pentru tablier. Ca sa nu pierd mult timp cu calculele, am considerat si pentru structura de corniere tot în mijlocul patului, acele tzopaituri. Desigur, daca aia trei sar pe margine, cornierele sînt si mai solicitate. Eu dau doar un exemplu.
4. Scoatem raportul final care poate contine un milion de informatii. Eu am ales doar câteva: fortele trimise prin corniere la podea (reactii), eforturile în corniere (axiale, de încovoiere si de forfecare) si deformarea structurii sub combinatia de încarcari respectiva.
Dupa cum se vede, patul se deformeaza doar 2 mm pe verticala daca folosim corniere de 51 mm pe 51 mm cu grosimea de 4.8 mm. Am exagerat eu scara la care deseneaza programul, ca sa aveti o idee mai clara. Desigur, e o întreaga discutie, pt ca cornierele astea sînt structurale si rezista mult mai bine decât cornierele care se gasesc la depozitele de materiale de constructii. Dar programul lucreaza cu ce-i dau eu si n-am avut chef sa redefinesc materialele dupa stocul de la Praktiker. Dar e posibil, asta vreau sa spun!
Cam asta e cu modelizarea. Nu am pretentia ca aceasta modelizare este facuta dupa toate regulile artei, ca e ora 10h30 seara cînd scriu postul asta si sînt dupa o zi de munca grea. Dar acum aveti o idee. Urmatorul pas ar fi sa calculam rezistenta materialelor în asa fel încât sa reziste la solicitarile date de program. Putem face asta tot cu programul, sau putem face la mâna dupa vechea metoda stramoseasca.
Ca sa încheiem, aflati voi ca desi noi am glumit aici si am râs pe parcursul a trei articole, în realitate cam asa se calculeaza paturile dragilor. La Mobexpert sau alti producatori de mobila, sînt niste neni care cu un program de modelizare, fac cam ce v-am aratat eu acilea. Ca nu s-a nascut nimeni gata destept sa stie din prima ca nu’s ce structura de pin australian cu dimensiunile x, y, z n-o sa se prabuseasca sub greutatea alora care-l cumpara. D-aia totul înseamna calcul.
Deci ma opresc aici cu seria ‘’Patul lui Saligny’’, ca sa nu încep sa scriu formule plictisitoare kilometrice pe care n-am nici o idee cum sa le fac haioase si spectaculoase.
Pe aceeasi tema
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Loading ...
multumesc mult, pe sapt viitoare ma apuc de construit, mai vb atunci.
pe scurt, eu cand am avut asta de calculat si construit am renuntat la pat si utilizez de atunci doar salteaua, are 40 cm inaltime, e de uz greu din aia faina, are 220/160, si daca e musai pot sa mai pun una sau doua langa oricand vreau!
Frumos render… dar tot nu ne-am lamurit de ce e asa inalt patul acesta!
Cica trebuie sa intre un soi de dulap sub pat.
Da” patul asta nu trebuia/trebuie incercat la oboseala???
Stash, pentru ziua ta, La multi ani, sa fii iubit si sa ti se realizeze ce-ti doresti!