Istoria în fata unei halbe
- Mi-a placut Dumitrache! A fost un mare fotbalist, poate mai mare si decît Hagi!
Berea mi se opreste în gât. Ma înnec. Tusesc si îmi capat cu greu rasuflarea. Chelnerita se apropie sa vada daca nu-s în pericol sa dau coltul. N-ar vrea ca restaurantul sa fie facut responsabil pentru ca nu stiu eu sa beau.
- Dumitrache? întreb cu un glas ragusit. Ce stii tu despre Dumitrache?
- L-am vazut jucînd. Era un artist. Era Artistul. Tu l-ai vazut vreodata cu mingea la picior?
- Nu! recunosc eu uimit.
- Pai da! Ca daca-l vedeai, stiai!
Socul meu vine din faptul ca cel care-mi vorbeste astfel, asezat în fata mea în beraria Les Trois Brasseurs de pe cel mai comercial bulevard al Montrealului este un albanez de origine greaca care n-a calcat în viata lui în Romania. Nascut si crescut în sudul Albaniei, într-o zona cu 99% populatie greceasca, recunoaste ca nu stie nici o boaba de albaneza. Îmi povesteste despre driblingurile Mopsului la Mondialul din Mexic. Mi se pare foarte curios ca un greco-albanez sa-mi povesteasca despre Dumitrache. Majoritatea strainilor cu care am vorbit stiu cine-i Hagi, dar n-am auzit pe nimeni pâna la grecul asta sa-mi spuna despre Dobrin, Lucescu sau Dumitrache.
Discutia se muta spre istorie, punctul meu forte. Zic, hai sa-l dau pe spate cu niste chestii din istoria Greciei,
- Mai traieste Constantin al doilea, fostul vostru rege?
- Da. Stii ca-i fratele reginei Sofia a Spaniei?
- Nu!
- Poate ar trebui sa mai citesti si tu, zice el dând halba peste cap.
- Poate, recunosc eu. Dar tu ce stii despre familia regala a Romaniei?
- Destul de multe. Unul din cei mai buni amici ai mei e dentist la Harvard. Îl cunoaste bine pe Radu, printul de Romania.
- No shit! Cum asa?
- E frate-su, raspunde grecul sec.
Ma tin de masa sa nu cad de pe scaun.
- Fratele cui? întreb aiurit.
- Al lui Duda. Nu e casatorit cu Printesa Margareta a Romaniei?
- Ba da.
- Asa. Ei, Radu Duda asta, are un frate care-i dentist în America si bun amic cu mine. Chiar acum doua luni am fost la ei în vizita si am mâncat salamul ala facut din gel si cu bucati din carte prin el.
- Toba?
- Asa-i zicea si el. Toba, da grecul din cap.
- Si ce ti-a spus despre familia regala? întreb curios.
- Istoria lor. N-am timp acum sa-ti povestesc totul.
- Aha. Stii ca fratele amicului tau a vrut sa candideze la presedentia Romaniei?
- Nu.
Simt asa, un soi de satisfactie minora, ca stiu ceva ce el nu stie. Prea putin în comparatie cu urmatoarea lovitura :
- Stii ce-mi place la numele voastre, românesti? Grecul cara la alune în gura una dupa alta.
- Nu.
- Au influenta turceasca.
WTF? ma gândesc eu. Cum naiba sa aiba influenta turceasca? Grecul asta e nebun.
- Da-mi un exemplu, ma hazardez pe nisipul miscator.
- Uite, Ceausescu.
- Asa.
- Vine de la ‘ceaus’. Asta era un soi de functionar la turci.
Drace, ma gândesc eu. E bun grecoteiul.
- Mai da-mi un exemplu.
- Poetul ala al vostru.
- Care poet?
- Eminescu. Si ala vine din turceste. De la ‘Emin’. Asta era un pasha.
Cunostintele grecului ma termina. Mor de nervi ca n-am contra argumente. Macar sa-l lovesc cu ceva despre Grecia. Sau Albania. Sa-i arat ca nu-s un papagal. Oare sa-i spun de mitologie? Neh, asta stie toata lumea. Hmm! Hai sa-l aduc pe poteca bauturilor, acolo sînt tatic.
- Sa-ti comand un Ouzo?
- Nu, mersi. Eu sînt mai mult cu vinul.
- Da? Pai în Grecia cam slabut cu vinurile.
- Slabut? Nu chiar. Da, nu putem produce prea mult si nu prea exportam. La noi podgoriile nu pot scoate mai mult de 50 mii de sticle per sezon si sînt toate vândute la restaurante din Grecia. Ai baut vreodata Dalmaras Naoussa?
- Nu.
- Nici n-ai sa bei daca nu mergi în Grecia.
- Am baut Kourtakis la Mytos, cel mai bun restaurant grecesc din Montreal, pe Avenue Park. si am fost în Grecia în 2002. Tu ai calcat în Romania?
- Nu.
Ma simt razbunat un pic.
- Sînt o gramada de români în Grecia.
- Asa. Mai emigreaza lumea, ce sa faci?
- Astia nu-s emigranti. Sînt Vlahi.
- Vlahi?
- Da. Vorbesc ceva ce seamana cu româna. Sînt multi.
- Aromâni adica?
- Nu stiu. Eu îi stiu de vlahi. Si în Albania sînt multi. Dar nu-s asa uniti ca grecii. Uite, noi în sudul Albania am avut drepul la scoli în greaca, autonomie si administrare locala în limba greaca. Universitatea din Tirana avea sectie speciala în greaca. Niciodata n-am avut nevoie sa învat albaneza si d-aia nu stiu deloc. Nici macar pe vremea lui dictaturii lui Hoxha. Vlahii însa nu au fost uniti asa ca n-au nici un fel de drepturi. Chiar daca au avut un exponent de vaza în persoana lui Spiru Moisiu.
- Cine pana mea e asta?
Grecul pare jignit.
- Este unul din eroii nationali ai Albaniei. A fost conducatorul Armatei Nationale de Eliberare în timpul celui de-al doilea razboi modial. Parca ziceai ca stii istorie!
Nu mai zic nimic si duc halba la gura. Grecul mi-a scos toate fumurile din cap.
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
@stash: aceste cuvinte ne doare…. au
Buna seara domnule Brizu! Ïncantat ca v-a placut
@ Broantza – ce cuvinte ne doare, mai exact? Poate avem un antidot la îndemâna. La mine a fost înca o halba de bere.
Ca un bun roman ce esti trebuia sa-l intrebi daca stie ca Grecia e deja in faliment iar Romania nu … deocamdata
fain articol. si asta appo de cunostintele romanilor, care vor sa fie cunoscuti in Europa si in lume , si nu stiu prea multe nici macar de comunitatile de vlahi din jur, ca sa nu mai zic de tarile din jur. mea culpa inclusa in asta. tin minte surpriza mea cand am inceput sa citesc istoria lumii scrisa de alti autori decat cei romani/manuale scolare. sau cand am inceput sa citesc legende irlandeze, scandinave – versus legendele olimpului.. ce invalmaseala in cap.cum exista si astia ? si inca de atata timp? si o duceau bine si fara zeus-jupiter? nice!
@Vali adica sa ii scoata ochii cu capra lui sanatoasa spre deosebire de aia greaca, aproape moarta.
@stash Suntem toti tributari istoriei invatate la scoala comunista. Adica “istoria politica/militara a poporului roman”. Si cam atat
Asta stim toti: ca ne-am cam batut cu toti care ne-au fost vecini si ca in vreo 2000 de ani de istorie doar vreo 10 conducatori si-au dus la capat “mandatul”.
Eh, am mai coborit nitel pe pamint. Bine prins dialogul. Imi place personajul, e o companie tare delicioasa.
PS. “Eu îi stiu de vlahi. Si în Albania sînt multi. Dar nu-s asa uniti ca grecii.”
Asta a durut rau!
Foaaarteee taaareee!
grecii cred ca sint singurele persoane de pe fata pamintului, care la bere, ii vei vedea filozofind in soapta, in cramele lor pline de fum si de miros de bere.
pe pariu ca, de cind a inceput discutia grecu s-a stiut mult deasupra ta. pentru ca probabil stie deja ca noi, la bere, ardem micu si maneaua. sau mai mult, ne rupem oasele cu bataia.
Dobrin era mai bun ca Dumitrache si ca Hagi luati impreuna. Eu l-am vazut pe Mops jucand, era un fel de Raducioiu care nu vorbea italiana, ci dadea cu freza-n minge de sareau penagoanele de pe ea.
Iar Moisiu e si presedintele Albaniei. Alfred.
Mai ai nevoie sa-ti spuna cineva ca vlahii, valahii, rumunii, geto-dacii sau cum le-o mai spune, nu sunt asa de uniti ca grecii, ungurii sau ciuciunghezii? Uita-te numai pe propriul blog! Dar, ce plictis ar fi daca ar fi uniti…
Incredibil de frumoasa postarea!
Sunt romanii uniti vreodata? In orice colt de lume …
@stash: “ne doare” ca ne dau altii lectii de ne scot istoria din cap. banui ca incidentul (unless everything is made up) nu a picat foarte bine orgoliului tau.
@broantza: Cui i-ar fi placut?
la noi in Hay River era un grec, care tinea o benzinarie. inainte sa se mute din oras l”am cunoscut.
“Voi romanii, aveti niste femei foarte frumoase. Si niste hoti de buzunare extraordinari.”
“CE?” intreb eu prostit.
“Am fost in Grecia asta vara. Era plin de romani.”
n”are nimic de”a face cu istoria, stiu.