Saptamâna asta a fost ‘’speciala’’. Una din rarele saptamâni în care, de la cap la coada, nimic n-a mers cum ar trebui. Nu sînt superstitios si nu cred în coincidente, dar acum a fost ceva iesit din comun.
Am început saptamâna blocat în lift. Pur si simplu am plecat luni de la birou si dupa ce am coborât doua etaje, liftul a ramas blocat si asa a ramas indiferent ce butoane de alarma am apasat ca sa vina tehnicianul de serviciu. Abia dupa jumatate de ora de fortat usile, am reusit sa ies. Singur, fara ajutor din afara.
***
Dupa aia, în timpul saptamânii, am fost sa-mi cumpar un set de mobila de terasa. Masa, scaune, doua fotolii si un parasolar. Am mers la magazin, am platit, aia mi-au încarcat ditamat cutiile in masina si cînd am ajuns acasa, am observat ca mi-au dat un alt set. Unul mult mai ‘’cheap’’. M-am intors la magazin, scandal, cerut setul ala bun. Am pierdut 3 ore din viata numai ca sa aflu ca nu mai aveau nimic din ce doream eu, desi era trecut în catalogul magazinului. Ïnjurat si plecat acasa!
***
Cînd am facut platile saptamâna asta, mi-au cazut ochii pe factura de la cartea de credit. Unde suma abonamentului la ziar era trecuta în clar. 12 dolari. Pentru 4 ziare pe luna (sînt abonat doar în weekend si la un moment dat, ziarul de duminica n-a mai aparut asa ca primesc doar ziarul de sâmbata). Deci dau 3 dolari per numar, în conditiile în care ziarul la taraba este 1.78$. Cum plata se face automat de pe cartea de credit si compania care editeaza ziarul a renuntat la numarul de duminica de vreo 8 luni, se cheama ca mi-au tras o teapa de 40 de dolari, numai pâna azi. Eu fiind abonat la ei de trei ani. Mâine sun si îmi anulez abonamentul. La faze din astea, nu negociez! Mi-au tras-o, m-ai pierdut de client.
***
Tot saptamâna asta mi s-au stricat urmatoarele: scannerul, programul iTunes care nu mai functioneaza de nici o culoare, un umidificator de camera, robinetul de la bucatarie care mi s-a rupt în mâna, masina de tuns iarba si toba de esapament de la Nissan.
Toate chestiile astea mi-au ridicat presiunea si pentru prima data dupa multi ani am simtit cum îmi vine sa bat pe careva.
Nasol! Eu credeam că lucruri din astea se întâmplă doar în România. Nu cumva ăia cu service-ul la lift sau cu vânzarea la magazin erau români? Cred că e un semn clar că emigraţia românească atinge cote alarmante în Canada.
Nu, sint canadezi! Dar no, nu exista padure fara uscaturi.