Headhunting targetat
Suna telefonul. Ridic ochii din mladarul de hartii din fata mea si ma intind peste cana de cafea, saltind receptorul din furca. La capatul celalalt o voce cristalina si optimista, ma ataca frontal:
- Bonjour, as dori sa vorbesc cu dl. Stash!
- La telefon.
- Ma numesc Marie-Paul Gauthier si reprezint consortiul* care a cistigat licitatia pentru refacerea podului X din Montreal.
- Felicitari!
Tipa, incurcata, se opreste o secunda inainte de a continua, cu o nuanta de nesiguranta in glas:
- Pentru ce?
- Pentru ca reprezentati un consortiu cistigator.
- A, multumesc! Domnule Stash, avem CVul dvs in baza noastra de date si credem ca corespundeti perfect profilului de inginer de care avem nevoie pt acest proiect.
- Asa.
- Sinteti familiarizat cu proiectul?
- Sigur.
- Vi se pare un proiect interesant si provocator?
- Fara indoiala!
- Am avea nevoie de experienta dvs in acest domeniu. Consortiul pe care il reprezint este in proces de alcatuire a echipei si ne-ar face placere sa va alaturati acestei echipe.
- Ca ce? Colaborator pe proiect? Consultant?
- Nu, ca angajat.
Iau o gura de cafea.
- Doamna draga, vedeti dvs, imi este absolut imposibil sa accept oferta dvs. din simplul motiv ca sint deja angajat al uneia din cele doua companii care alcatuiesc consortiul cistigator. In afara de cazul in care incercati sa-mi oferiti un job pe care-l am deja, cred ca-i o greseala.
* Nota: Consortiile sint entitati juridice si fiscale independente fata de companiile care le compun, cu sedii sociale separate. Angajatii lor apartin intotdeauna companiilor care intra in componenta lor.
Daca v-a placut acest articol, va invit sa lasati un comentariu sau sa va abonati la acest blog si sa primiti viitoarele articole direct in RSS readerul dvs.
Daca nu dispuneti de un RSS reader, va puteti abona prin e-mail iar astfel veti primi ultimele articole de pe blog in fiecare dimineata: click aici pentru abonament.
Must feel good to be in such high demand…I don”t get phone calls like that.
eu ii spuneam ca vin daca imi da salariu dublu si beneficii serioase, hi hi!
asta e chiar misto, e buna de banc
eu acum vreo cativa ani am aplicat pe workopolis – complet la misto – pe un post in echipa mai mare din care fac eu parte (o pozitie mult superioara celei pe care o aveam eu). eu faceam totusi parte din ”comitetul intervievator” pentru pozitia respectiva (partea ”tehnica”) dar evident n-aveam decizia finala.
amuzant a fost ca sefa mea de la vremea respectiva a citit entuziasta lista de skills/experienta/educatie si m-a chemat repede la desku” ei sa imi comunice cum ca ”in sfarsit avem un perfect match”, pozitia respectiva fiind foarte specializata si intr-o nisa ingusta a industriei. si trecusera deja cateva saptamani fara sa apara vreun candidat interesant….
eu nu aveam numele companiilor pentru care lucrasem pe workopolis, doar un sumar al skillurilor si experientei, dar foarte detaliat, iar sefa nu s-a uitat la numele aplicantului, decat cand am ajuns eu la desku” ei
i-am zis sa ma avanseze, daca tot crede ca sunt perfect match, da” n-a functionat, damn it
@Lumi – Well, I do, dar nu-i întotdeauna misto. Mai ales cînd n-ai motive neaparat sa pleci, dar parca totusi ai face altceva.
@broantza – Salariu dublu? C”mon! Exista o scara a valorilor, un om la vârsta si experienta mea nu poate cere salariu dublu fata de cît am acum, ca nu lucram pe Wall Street.
@Light play – ïnteleg ca pâna la urma a functionat? Ca parca ti-ai luat zborul pe o pozitie mai înalta, nu?