Ilie Serbanescu: Economia României nu mai este a României

Zilele trecute, ziarul de limba româna din Montreal, ZigZag Roman-Canadian, a publicat un interviu cu analistul Ilie Serbanescu despre situatia economica a Romaniei si acordul cu FMI. Pentru ca interviul mi se pare interesant si pentru ca nu este disponibil on-line, am obtinut acordul ziarului pentru a-l publica pe acest blog.

***

- Dle Ilie Serbanescu, va intreb fara ocolisuri: gestionarea situatiei economice in Romania mai este facuta de partea romana, sau adevaratul ’’stapin’’ este FMI?

- Deocamdata situatia sta asa: din cauza cedarii din partea romana a aproape tuturor conditiilor in sectoarele foarte importante si profitabile din economie, decizia in economic nu mai este a romanilor. Numai administrarea este a partii romane. Si eu cred ca acest lucru nu poate fi functional pentru ca lasi administrarea in alte miini si nu mai ai pirghii. Iar intr-un fel trebuie corectat acest lucru… si pentru ca eu cred ca de intors nu se mai poate, atunci pasul este ca cei care au decizia sa preia si administrarea. Adica strainii…

- La ce ar trebui sa se astepte economia Romaniei de la anul, dupa ce va trece campania electorala?

- Economia nu mai este a Romaniei! Este o economie straina pe un spatiu romanesc.

Ce va decide ’’proprietarul’’ –respectiv capitalul strain- aceea se va intimpla. Nu depinde de partea romana, intelegind prin aceasta stat, companii private cu capital romanesc – sint foarte slabe pentru a putea sa depinda de ele acest lucru.

- Se intrezareste vreo directie in care ar putea actiona FMI?

- Nu! Nu se intrezareste, pentru ca cei care decid si au puterea nu stiu daca ei s-au hotarit in ce directie va merge aceasta parte a lumii care se numeste Romania. Sint povesti acestea cu ’’statul nu a facut’’… Eu inteleg ca nu este foarte competent, ca are reprezentanti care incearca sa foloseasca statul in interese personale si de grup, dar eu cred ca in esenta este vorba de faptul ca nici sa vrea si nu poate sa faca ceva, pentru ca nu mai are pirghiile.

- De ce?

- Tot vorbim de globalizare, de economie de piata… Este adevarat ca aceia care cinta aceste arii nu le aplica lor, ci le pretind altora. Cum este Romania. Dar ei nu le aplica - de la SUA la Germania si de la Franta la Olanda. Ei au proprii jucatori, care au proprii campioni… Numai cei mai mici nu mai au nimic.

- Atunci se poate vorbi de un ’’experiment’’ facut de FMI pe Romania?

- Nu stiu, se poate! Asta daca FMI va incerca sa preia el administrarea. Altfel, aceasta chestiune nu este prezenta doar in Romania, ci si in Bulgaria, Ungaria, tarile baltice –nu mai au sistem bancar propriu, nu mai au industrie proprie. Si poate din punctul acesta de vedere sa fie FMI-ul, care incearca cu una din tari sa vada cum merge.

- De ce a fost aceasta inexplicabila si in premiera indulgenta din partea FMI cu Romania? Care este miza?

- Pai, asta este motivul. Nu se poate iesi din programul pretins de FMI, acesta nu se poate indeplini. Adica, in masura in care se impinge deficitul bugetar la 7 – 8% in acest an, de la asemenea cifre nu se poate reveni. Este imposibil. Si atunci, daca nu se poate reveni din aceasta situatie, FMI va spune ’’Baieti, ne pare foarte rau, trebuie sa trec eu la cirma, ca voi nu reusiti’’…

- Atunci s-ar putea intrezari posibilitatea transformarii Romaniei intr-o ’’colonie’’?

- O clasica colonie. Aici care este problema? Acum Romania nu mai are decizia, mai are doar administrarea. O colonie inseamna ca iti ia si decizia si administrarea… |n orice caz, este ceva mai functional decit decizia la unul si administrarea la altul -asa ceva nu functioneaza din punct de vedere organic. |n istorie au fost atitea cazuri de colonii, dar din ’’noul val’’ s-ar putea acesta sa fie primul.

Se vorbeste despre globalizare, se combat tendintele nationaliste. Dar pe de alta parte este impotriva a ceea ce se intimpla in lume in momentul de fata, pentru ca toti acestia care au cintat aceste arii au trecut masiv pe nationalism in ultimul timp din cauza crizei.

Dar asta nu este pentru prima data in istorie cind se sustin lucuri doar pentru altii, iar cei care le sustin nu le aplica ei.

- Ghinionul tarilor mici…

- Da, din pacate… Si tot din pacate, Romania nu produce nici banane…

- Daca si administrarea trece in calculatoarele FMI, atunci…

- Pina acum s-a sutinut ca aceasta este solutia mondiala: globalizarea, care facea ea treaba. Ca nu mai avem nevoie de state, guverne etc. Eu personal nu cred in aceasta ’’solutie’’, dar ce cred eu nu are nici o importanta…

Interviu realizat de CRISTINA SOFRONIE – ZigZag Român-Canadian

Horia Grusca - incident cu politia spaniola

În fiecare zi apar în presa diverse informatii privind atitudinea ostila a europenilor la adresa romanilor care calatoresc sau lucreaza peste granite. Saptamana trecuta, Horia Grusca, presedintele Comisiei de Etica si Arbitraj din Televiziunea Romana si producatorul emisiunii Romania în vazul lumii, prezentata în fiecare duminica pe TVR International, a fost implicat la randul lui într-un incident cu politia spaniola, pe o autostrada din Spania. Cafeina.ro l-a contactat, încercand sa lamureasca ce s-a întamplat si daca acest incident poate fi interpretat ca un semn al escaladarii tensiunilor dintre spanioli si emigrantii romani, pe fondul crizei economice.

Cafeina.ro:  D-le Grusca, în emisiunea din 29 martie ati facut referire la un incident în care ati fost implicat pe o autostrada din Spania împreuna cu cameramanul dvs. Puteti sa ne povestiti exact ce s-a întamplat?

Horia Grusca : Ma intorceam pe la miezul noptii impreuna cu cameramanul Marius Neacsu si Florin I. Bojor, gazda noastra in timpul vizitei in zona Barcelona, de la o filmare realizata in restaurantul unor romani dintr-un mic orasel din Catalunia. Am fost opriti pe autostrada de un baraj format de mai multe masini ale politiei din Catalunia. Initial, am crezut ca e vorba de un simplu control rutier, desi Florin, care se afla la volan, nu gresise cu nimic.

In momentul in care Florin a prezentat documentele, politistii (care nu se prezentasera, asa cum stiam noi ca e regula) au devenit brusc extrem de interesati de noi, ne-au cerut actele la toti si ne-au somat pe un ton extrem de taios sa tragem pe dreapta, au luat cheia din contact si au pus-o la vedere pe capota masinii si ne-au atras atentia sa nu coborim.

Cafeina.ro: Politia spaniola nu v-a oferit nici o explicatie?

Horia Grusca: Florin, care vorbeste atit castiliana (spaniola) cit si limba catalana (exista o mare diferenta intre cele doua!), a incercat sa afle care este problema, dar nu a primit nici o explicatie. Eu si colegul meu le-am oferit politistilor si legitimatiile de ziarist, dar nu li s-au parut interesante. Pentru ca sechestrarea noastra se prelungea iar noi eram grabiti - era ultima noapte in Barcelona si ne asteptau alti romani la masa - am insistat sa primim o explicatie. Unul dintre politisti, care parea cit de cit rezonabil, fata de cel care ne oprise si care era un mitocan - mie mi-a facut clasicul semn “ssst!” sa nu mai deschid gura - ne-a spus ca este in curs o actiune de depistare a “cetatenilor din Est care sparg locuinte în zona“. La observatia mea ca misiunea nu le justifica atitudinea extrem de agresiva, o alta politista mi-a replicat ca astea sint legile lor, care difera de legile noastre. I-am atras atentia ca indiferent de diferentele legislative drepturile cetatenilor U.E. sint aceleasi. Evident, nu a raspuns!

Am scos la un moment dat camera de filmat din cutie si i-am intrebat pe politisti daca putem filma raminind in masina: ne-au avertizat enervati ca daca filmam ne vor confisca camera. I-am intrebat apoi daca putem telefona si ne-au interzis la fel de categoric. Oarecum amuzat, am intrebat daca putem deschide macar aparatul de radio, gluma pe care nu au gustat-o. Dupa vreo jumatate de ora - timp in care au mai oprit unele masini, fara insa sa le retina - ne-au inapoiat actele si ne-au spus ca sintem liberi sa plecam.

Cafeina.ro : Ati mentionat la un moment dat ca unul dintre politisti i-ar fi spus unui coleg de-al lui “daca ar fi fost baut, l-as fi arestat pe loc” uitandu-se înspre dvs. Care este opinia dvs în legatura cu aceasta afirmatie?

Horia Grusca: Da, într-adevar! Florin - care este student la Facultatea de Teologie din Barcelona si presedintele principalei asociatii a romanilor din zona - ne-a povestit ca la un moment dat politistii - extrem de nemultumiti de intrebarile mele - isi spuneau ca am mare noroc ca nu sint baut, dind de inteles ca altfel as fi incurcat-o. Am mai inteles ca ma suspectau ca sint un ziarist de televiziune important, care ar putea sa faca mare scandal, motiv pentru care abia asteptau sa primeasca datele noastre prin statie, astfel incit sa scape de noi.

Cafeina.ro : A contat vreun moment faptul ca erati însotiti de un ghid oficial si probabil ca aveati acte oficiale care explicau motivul vizitei în Spania?

Horia Grusca : Mentionez ca Florin nu era un “ghid oficial“. El este student la Facultatea de Teologie din Barcelona, presedinte al principalei asociatii a romanilor din zona, precum si prezentator al unei emisiuni in limba romana la postul tv Barcelona 1. Am fost la Barcelona la invitatia sa dar, pe de aalta parte, noi - cetateni ai UE - nu avem nevoie de documente speciale pentru a realiza reportaje in Spania.

Cafeina.ro: Credeti ca atitudinea politistilor spanioli denota eventuale tensiuni similare celor din Italia? Credeti ca Spania va urma exemplul Italiei în ceea ce priveste manifestarile fata de romani?

Horia Grusca: Nu pot sa fac o comparatie intre ceea ce se intimpla in Spania si Italia. Din relatarile romanilor de acolo se pare ca in zona Barcelona nu exista aceleasi manifestari xenofobe ca in Italia, desi se petrec destule infractiuni mai mult sau mai putin grave. Nemultumirile legate de imigranti sint mai degraba legate de criza economica si reducerea locurilor de munca.

Cafeina.ro : Aveti de gand sa depuneti, dvs. sau Televiziunea Romana, o plangere pe langa Ambasada Spaniei la adresa politistilor spanioli?

Horia Grusca: Sincer, nu cred ca ar avea rost sa depunem o plingere. Am dedus ca, data fiind misiunea lor, faptul ca proveneam toti din Est ne face posibili suspecti, deci persoane a caror verificare era necesara. Este adevarat, ceea ce ne-a displacut a fost comportamentul lor arogant si agresiv. Dar oare nu toti politistii sint la fel?

Sursa foto: Foto.zp.ro

Clasa politica a incheiat un pact cu Securitatea

Cand vine vorba despre o analiza politica si sociala a Europei de Est taioasa ca un brici, Eugen Tomiuc este omul cu care trebuie stat de vorba. Senior editor la Radio Europa Libera si analist politic cu o larga experienta, Eugen Tomiuc i-a intervievat de-a lungul anilor atat pe liderii est europeni cat si pe cei din Vest, ale caror decizii influenteaza in dese randuri politica statelor din Europa Centrala si de Est. Fin observator al problemelor Romaniei pe plan intern si international, Eugen si-a dat acordul pentru o discutie deschisa in jurul unei cesti de cafea aburinde pe teme de actualitate.

“Clasa politica romaneasca a incheiat un pact tacit cu Securitatea”

Cafeaua de Montreal: Eugen, zilele acestea societatea civila din Romania a fost socata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionala legea dupa care functiona CNSAS. Desi guvernul a intervenit cu o ordonanta de urgenta, pericolul ramane, cel putin pana la elaborarea unei legi noi. Cum vezi tu aceasta solutie de avarie?

Eugen Tomiuc: Nu mi se pare ca societatea civila din Romania ar fi extrem de revoltata de decizia Curtii Constitutionale, in primul rand pentru ca societatea civila din Romania e foarte atomizata, si exista, din pacate, si in societatea civila grupuri de interese. Oricum, infrangerea suferita de CNSAS in fata Curtii Constitutionale a survenit pe fundalul unei crize de imagine a institutiei, perceputa uneori ca o unealta in lupta dintre diferite factiuni politice, datorita publicarii selective a unor dosare. In timp ce, teoretic, exceptiile de neconstitutionalitate admise de Curte par fi corecte, bunul simt duce imediat cu gandul la o reglare de conturi. Chiar daca nu Curtea de Conturi a fost cea care a dat verdictul. Sigur, premierul Tariceanu a emis o ordonanta de urgenta care permite CNSAS-ului sa continue sa functioneze, insa, atentie, fara a mai avea voie sa faca publice nume. Deci, botnita pusa de Curtea Constitutionala ramane.

Read more

La o cafea fierbinte cu Radu Gafta

Radu Gafta este unul dintre jurnali?tii mei prefera?i. Un om educat, elegant ?i franc, foarte bun profesionist, care nu se fere?te să spun? lucrurilor pe nume. A intrat in aten?ia publicului mai intîi ca una din vocile Radio BBC Londra, apoi ca prezentator si moderator la B1 TV, N24, Realitatea TV si editor general al principalului Jurnal la TVR. In prag de sarbatori l-am invitat pe Radu la o cafea fierbinte ?i la o discu?ie deschisă despre condi?ia jurnalistului în România, scandalul Reme?, presiunile politicului asupra TVR si multe alte subiecte interesante.

Cafeaua de Montreal: Cum este perceput un jurnalist în România anului 2007?
Radu Gafta: Cred c? jurnalistul la ora actual? în România este perceput în mai multe feluri, toate deformate, dac? lu?m drept standard jurnalismul occidental, dar corecte fa?? de imaginea pe care jurnali?tii în?i?i vor s? o transmit? ?i fa?? de felul în care func?ioneaz? în acest moment societatea româneasc?. Gala ,,Zece pentru România” organizat? de Realitatea TV arat? un apetit pentru jurnalismul justi?iar, al celor care nu au îndoieli ci doar certitudini mai mult sau mai pu?in radicale. Pe de alt? parte, este condamnat dar ?i temut jurnalistul b?g?cios, de scandal, care violeaz? intimitatea ?i tr?ie?te din dispute pe care, uneori, le stârne?te chiar el, min?ind dac? e nevoie. Patronii de pres?, politicienii ?i oamenii de afaceri în general confund? jurnalismul cu PRul. Ei cred c? jurnalistul trebuie s? scrie sau s? spun? ceea ce e în interesul patronului. Rezultatul acestor percep?ii este c? publicul consum? produse jurnalistice care le confirm? opiniile deja formate, în domeniul de interes, condamn? sau este indiferent la celelalte produse jurnalistice, dar îi dispre?uie?te pe jurnali?ti în general.

Read more