Am citit azi dimineata în viteza si pe crucis despre ‘vanzarea de tara’ a presedintelui moldovean prin care acesta a înstrainat o bucata din glia strabuna catre Ucraina. Zicea Hotnews ca ‘drept cadou de ziua de nastere a presedintelui ucranian’. Jurnalism, de!
Nu stiu despre ce e vorba si am bagat de seama ca n-a prea mai scris nimeni despre asta. Doar B1 tv a dat ceva pe pagina lor, dar ei nu conteaza ca-s portocalii ca si Hotnews si paranoicul din mine o sa zica ca d-asta dau astia stirea, ca sa-i dam dreptate lui Base cu politica pro Moldova.
Dar daca e adevarat, e nasol. Sa trecem Prutul deci, sa ne luam înapoi pamântul!
Apropo, îmi povestea un mos batrân tare ca Romania s-a ales cu granita aia ca o cocoasa de la Dorohoi pt ca într-o noapte românii care se ocupau cu trasatul granitei i-au îmbatat pe rusii care se ocupau si ei si dupa ce aia au fost manga, au desenat repede granita pe dupa Dorohoi si i-au pus dupa aia sa semneze. No, normal ca-i legenda, dar suna atât de patriotic în gura moshului, ca mi-am adus aminte sa v-o spus si voua.
“Dorinţa românului de a acumula diplome este dinainte de 1989. Atunci, dacă aveai o diplomă, statul era obligat să te repartizeze, să-ţi dea un loc de muncă, care era mai bun decât al celorlalţi care nu o aveau. În prezent, statul nu mai are nicio obligaţie faţă de absolvenţi, iar aceste diplome nu mai fac doi bani. Dacă nu ştii să-ţi demonstrezi utilitatea în ziua de azi, nu ai ce să faci cu diploma de bac. Şi elevii simt acest lucru. Vorbind de matematică, e bine să ştii aritmetică, dar ce să faci cu analiza matematică, de exemplu? Cine te mai întreabă de integrale şi derivate tot restul vieţii“, a spus Cristian Tudor Popescu despre situaţia de la Bacalaureat în 2011
***
Cristian Tudor Popescu, esti un bou sinistru!
Daca un ‘’lider de opinie’’ ca tine nu reuseste sa priceapa la ce foloseste analiza matematica si sugereaza prin extensie ca matematicile superioare (care stau la baza tuturor programelor de elemente finite, softuri de calcul sau care reprezinta baza proiectarii în domeniul aeronautic, mecanic, civil si asa mai departe) nici macar n-ar trebui predate la liceu pentru ca ”nu te mai întreaba nimeni dupa aia”, m-am lamurit cam care sînt adevaratele loaze în Romania. Ai ajuns sa dai lectii de moralitate si sa gasesti scuze acelor profesori de nimic care n-au reusit sa predea macar cunostintele de baza unor elevi preocupati mai mult de MonIri, de Botezatu si Maruta sau de alte vedete de mucava ce umplu ecranele televiziunilor românesti seara de seara.
Ïn fata unor asemenea enormitati, concluzia este ca presa româneasca si liderii ei îsi merita pe deplin soarta! Cu siguranta si pentru ca nu poti gasi un ziarist care sa stie definitia matematica a cercului nici daca l-ai plati cu greutatea lui în aur. Pentru ca ”nu se mai cere” domnule!
Presedintele Basescu l-a insultat pe Regele Mihai, in direct si la o ora de maxima audienta. Domnul presedinte era la finalul unui maraton de doua ore cu Cristoiu si Turcescu si facuse fata cu brio pana atunci, mai ales vulpoiului din Gagesti. Dar autogolul mult-asteptat a venit, ca in toate meciurile importante ratate de nationala Romaniei in ultimele secunde, in ultimul secol. Din doua propozitii, domnul Basescu a redevenit din presedinte, un marinar scolit in vremea comunista, cu cunostinte putine, dar bine fixate in subconstient de propagandistii PCR la orele de istorie intre doua iesiri pe mare cu bricul Mircea.
Domnul presedinte a facut ceea ce nu se face. Chiar daca blasefmia rostita de el ar fi fost adevarata, ar fi trebuit evitata, pentru ca un sef de stat nu il insulta pe un alt sef de stat, fie el chiar un fost sef de stat. Domnul Basescu ar trebui sa stie asta, pentru ca a fost chiar el in postura asta in raport cu franco-romul Sarkozy. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
Domnul Basescu a adaugat la insulta, insa, si un topor in craca de sub picioarele poporului roman, absolvindu-l pe Antonescu de vina exterminarii evreilor si tiganilor sub pretextul pueril ca dictatorul militar atotputernic al Romaniei era doar un biet ””prim ministru”” iar seful statului era Regele Mihai, un tanar de 20 de ani (care, de altfel a dus alaturi de Regina Mama o campanie sustinuta de salvare a evreilor si romilor, recunoscuta de Yad Vashem) si fara a mentiona o clipa ca acelasi tanar rege pe care Domnul Basescu il face ””sluga rusilor”” si-a riscat viata arestandu-l pe Antonescu intr-un Bucuresti plin de nazisti. Inca nu am vazut reactiile internationale la aceasta declaratie catastrofala a Presedintelui Basescu, insa ele vor fi din nou daunatoare poporului roman. Nu il critic pe presedinte pentru ca a recunoscut ca, in locul lui Antonescu, si el ar fi ordonat trecerea Prutului, pentru ca si eu as fi facut-o, dar il acuz ca nu a precizat — din ignoranta poate, dar nici asta nu ii e permisa unui sef de stat — ca Antonescu a gresit cand a trecut si Nistrul.
Sa spui, insa, ca Regele Mihai a fost sluga rusilor cand a scurtat razboiul cu sase luni printr-un gest curajos si a tinut piept hoardelor bolsevice aproape de unul singur pana la abdicarea fortata prin santaj, si sa il iei in brate pe Paul Lambrino e pur si simplu, rusinos.
Gestul simultan al celor doi moderatori — si Cristoiu, si Turcescu si-au pus, efectiv, mainile in cap la auzul enormitatii care tocmai fusese lansata in eter — a fost probabil unul facut de milioane de telespectatori incremeniti in neincredere.
Pentru ca, prin aceasta declaratie echivalenta cu un 9/11 personal pentru Domnul Presedinte Basescu, el s-a asezat singur, de bunavoie, in aceeasi categorie cu de-alde Vadim Tudor, Buzatu si Sergiu Andon. Care sunt pentru Majestatea Sa cam ceea ce sunt televiziunile mogulilor pentru Domnul Basescu.
Incalificabil gest, la fel ca atunci cand politistii au strigat in fata la Cotroceni, ””iesi afara, javra ordinara””.
Presedintele Traian Basescu
Domnilor, pentru ca asa va consider pe voi, cei care cititi cafeina.ro, o boare de zvon primavaratic adie prin presa romaneasca. El mi-a fost semnalat de pe site-ul Academiei Catavencu de catre amicul meu si cititorul nostru fidel, Tudor, care mi-a scris tocmai de la Timisoara. Vestile bune, stiti si voi, vin de obicei de la Timisoara.
Pe scurt, Catavencu vine cu rumoarea exploziva ca Presedintele Traian Basescu ar contempla nici mai mult nici mai putin decat restaurarea monarhiei constitutionale in Romania. Sa fie adevarat? Sa fie doar incercatul marii de cu degetul de catre comandantul Biruintei? Sa fie un zvon otravit?
Mirat nu sunt, pentru ca, in pofida gafei colosale cu botezul copilului pretinsului print Paul, Basescu pare mai apropiat de notiunea de monarhie constitutionala decat parea Iliescu capabil de a sta vreodata cu Regele in aceeasi incapere.
Desigur, asa ceva nu se poate face in doi timpi si trei miscari, si mai ales, nu fara un referendum. Care ar trebui pregatit cum se cuvine pentru a avea sorti de izbanda.
Spuneam, intr-un articol mai vechi, ca restaurarea monarhiei constitutionale ar fi o minune, si incheiam afirmand ca s-au mai vazut si alte minuni, cum a fost caderea comunismului.
Asemenea minuni pot fi catalizate de politicieni, dar ele sunt realizate de popor. Sau, mai modern, de natiune. Sau, si mai modern, de opinia publica.
John O”Sullivan, fostul consilier al lui Margaret Thatcher, si-a intitulat cartea despre prabusirea comunismului surprinzator de prozaic la prima vedere: Papa, Presedintele si Primul Ministru. De fapt, Karol Woytila, Ronald Reagan si Margaret Thatcher. Eu l-as fi adaugat si pe Gorbaciov, dar nu asta e esential, ci faptul ca titlul banal in aparenta are o greutate imensa. Sfanta treime a apusului care a schimbat lumea.
Probabil ca Presedintele a citit cafeina si, fiind de departe cel mai bun om politic de dupa 1989, a realizat si unde a gresit, si unde se ascunde marea oportunitate. Nu, nu aceea de a fi ultimul presedinte al Romaniei, ci de a deveni intaiul om de stat roman din secolul 21. Pentru asta, insa, e nevoie de cea de-a treia componenta a unei posibile viitoare sfinte treimi romanesti: opinia publica. Sa vedem.
ACTUALIZAT
O noua analiza Reuters. Ma abtin si de la sublinieri, si de la comentarii, dar cam asta e pozitia lumii normale.
ANALYSIS-Bitter austerity bears fruit for Romanian PM
* Emil Boc likely to retain top party job in May 14 vote
* Boc remains favourite to be PM again after 2012 election
* Boc committed to IMF agreement and reforms
BUCHAREST, May 5 (Reuters) – Romania”s prime minister””s approval ratings are wallowing at 16 percent for doing what no other post-communist leader dared — slashing public wages, hiking value-added tax and sacking tens of thousands of public employees.
Yet when the ruling party votes on whether to re-elect Emil Boc as its leader, he is expected to retain the position, and remain favourite to stay on as prime minister after next year”s election, thanks to a reputation for getting things done and, most importantly, his close ties to the president.
President Traian Basescu wields significant influence in the Democrat-Liberals party and the country despite a largely ceremonial role.
”Given that the Democrat-Liberals depend on what Basescu does in 2012, Basescu”s will will prevail on May 14. And Basescu prefers Boc,” said independent political analyst Bogdan Teodorescu.
Unless the opposition can achieve an outright majority in parliament next year, Basescu is almost certain to use his power to reappoint Boc, who has overseen a 20-billion-euro international bailout and an economic turnaround.
Analysts say there is little to fear from the opposition.
The three opposition parties have made a loose alliance which, when added up, scores a combined 59 percent in opinion polls, but analysts say there is little chance that they will maintain their cooperation and win the election as a coherent and credible force.
USL leaders Victor Ponta and Crin Antonescu are young and inexperienced and lack a clear manifesto, and the credibility of the combined opposition has been undermined by the repeated failure of no-confidence motions against the government.
The three-party ruling coalition currently stands at just 25 percent in surveys, but the gap is narrowing and analysts still expect Boc”s Democrat-Liberals to emerge as the largest party and either renew the existing coalition or form a new one.
Even if they come a close second, Basescu could still nominate Boc to try to form a government.
SOLID FOOTING
In contrast to neighbouring Hungary, Romania has shown commitment to its IMF safety belt as it aims to cut the fiscal gap to 3 percent of GDP in 2012 from 6.5 percent last year.
Boc””s tough austerity measures have included a 25 percent cut in public wages and raising value-added tax by five percentage points to one of the highest in Europe at 24 percent.
The measures are now bearing fruit. The economy has resumed quarter-on-quarter growth, the leu has risen 3 percent against the euro this year, and the interest rates on Romanian debt have eased.
“Romania has just made an incredible amount of progress since mid-2010,” said Barclays Capital economist Daniel Hewitt.
“The economy is on the right track, consumers are eventually gaining confidence. The way they did the reforms by doing kind of a shock therapy, taking hard measures upfront, will pay off.”
Now Boc — whom critics call ”the president”s man” or ”yes man for mirroring Basescu”s themes and speeches — has agreed a new precautionary deal with the IMF under which Romania will only borrow money if needed.
He should be able to pursue policies such as speeding delayed privatisations through and potentially relaxing social insurance taxes.
The markets have priced in the Democrat-Liberals” holding on to power,” said Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, chief economist at ING Bank. ”Most important for the markets is that the IMF/EU reform programme continues.”
STABILITY
Leadership of the main governing party is not a condition of being prime minister, but it is an important factor in maintaining Boc”s profile and would send a clear signal that he will lead the election campaign.
A defeat would put strain on the coalition and raise questions over both the premiership and IMF programme.
Basescu has made his preferences known by criticising Boc””s main opponent, former interior minister Vasile Blaga, who was praised by the European Commission for his graft-fighting drive.
“It is clear Romania cannot be governed in a populist way,” Basescu said in a television interview in early May, in remarks interpreted as clear backing for Boc.
———————————————————————————–
UPDATE
Asaaaa… Ati citit analiza Reuters? Si acum, ia uitati cam ce aiureli debiteaza asa-zisul liberal Antonescu intre doua chiuluri de la Parlament:
”Crin Antonescu (PNL): Romania se afla din ce in ce mai in deriva
Deci, cand lumea normala concluzioneaza ca Romania e pe drumul cel bun, si iese din criza, demagogul asta baga dezinformare la greu numai pentru a castiga capital electoral. Mai, dar prosti trebuie sa-i mai creada pe romani.
Nu prea scriu eu mult, pentru că, de fapt, nu îmi place să scriu și trebuie ceva deosebit să mă scoată din lene. Iar această inițiativă: http://www.romanialibera.ro/opinii/regal-rl/exclusiv-10-mai-ar-putea-redeveni-sarbatoare-nationala-222136.html pentru mine e deosebită. Simt nevoia să o susțin și simt nevoia să explic de ce.
Voi începe însă prin a spune că eu nu sunt sigur că mă voi mai întoarce vreodată în România și că la nivel ideal sunt federalist, adică îmi doresc o Uniune Europeană mai puternică decât statele naționale. În același timp, însă, sunt realist: știu că voi fi român toată viața, indiferent unde voi trăi, și că mă va interesa întotdeauna ce se întâmplă în România. În plus, nu cred că statele naționale vor dispărea pe parcursul vieții mele, așa că mă gândesc că ar trebui să îmbunătățim ceea ce avem.
Și iată de ce cred eu că 10 mai e o zi mai bună de sărbătoare decât 1 decembrie. Zic unii că e mai bună pentru că e primăvara și oamenii pot sărbători fără să tremure de frig. Mie chestia asta mi se pare trivială. Eu cred că 10 mai e o zi mai bună pentru că ar fi ziua națională a României și nu ziua națională a românilor.
10 mai e ziua de naștere a României. Atunci s-a făcut certificatul de naștere. 1 decembrie este, pentru câteva milioane de cetățeni români, o zi care amintește că țara lor mamă a pierdut războiul. Ei nu se pot bucura în această zi și ar fi crud și ipocrit să le cerem să o facă, indiferent cât de tare credem că în războiul respectiv noi am fost băieții buni și ei cei răi. În plus, peste ani și ani, în România, ca în toată Europa, sângele lui Decebal și Traian va deveni tot mai diluat și va fi nevoie ca mândria națională să își găsească alte surse.
10 mai nu e o zi în care românii le-au tras-o altora, chiar dacă a fost o zi care a marcat începutul unui război. E o zi în care România și-a manifestat, cu curaj, dorința de a-și decide soarta și de a fi europeană. Cred că pot să mă mândresc cu asta și cred că cineva se poate mândri că trăiește într-o astfel de țară indiferent de culoarea pielii sau de prima limbă pe care a auzit-o când s-a născut. Mi-aș dori să ne gândim cu toții măcar o dată pe an la semnificația a ceea ce s-a întâmplat atunci și sunt sigur că ne-am privi atunci cu alți ochi și ca popor și ca țară.
Din aceleași motive, aș milita și pentru schimbarea imnului cu un cântec în care să lăsăm dușmanii în pace și să exprimăm pur și simplu bucuria de a trăi într-o țară frumoasă și hotărârea de a face ca ea să rămână frumoasă și respectată și pomenită de bine.
Am zis. Acu dați.
Dl Goe Lucescu: 'O fi 4-3 pentru noi, sau 7-0 pentru ei?'
Nationala de fotbal a Romaniei a avut multi antrenori penibili de-alungul timpului, daca ar fi sa-i amintim in treacat, doar, pe Angelo Niculescu (care nu l-a folosit pe Dobrin in 1970 la Guadalajara si a inventat temporizarea), Valentin Stanescu, Cernaianu, Dragusin si alte mediocritati crase, sau mai noile catastrofe Piturca si Cornel Dinu.
Dar, de bine de rau, astia erau barbati, asa slabi cum erau ei profesional. Insa niciodata incompetenta nu a fost mai intrinsec legata de un comportament penibil, de pustiulica cretinut, ca in cazul lui Razvan Lucescu. Ce-o fi cautand la nationala nulitatea asta, un fost portar ultraslab, un tip nu prea inteligent, si care are o singura calitate, daca asa se poate numi, aceea ca e copilul nereusit al unui fost mare jucator, acum mare antrenor, Mircea Lucescu?
A fost clar de la primele meciuri ca baietzica asta, cu figura lui de licean seralist corigent la educatie fizica, nu face doua parale ca antrenor, chiar mai putin decat facea ca rezervist pe banca Rapidului. Brasovul a inceput sa mearga bine dupa ce a scapat de el, dar nationala a ajuns de rasul curului.
Mai mult decat bataia nemaiauzita pe care ne-au tras-o sirbii cu 5-0, m-a infuriat la culme felul in care panarama aia de antrenor sirb, caruia i-as sparge fatza cu mare placere, l-a batut, parinteste, cu palma pe obraz pe pustiulicul Razvanel, la finalul meciului de la Belgrad, cand baietelul parea ratacit pe marginea terenului. Daca m-ar fi atins pe mine, i-as fi tras un cap in gura sirbului care ar fi putut conta drept golul de onoare al echipei Romaniei. Dar boul asta peltic, a inghitit. Numai pentru atat, si merita dat afara in primul sfert de ora dupa meci.
Insa hahalerele corupte care conduc maidanbalul romanesc, il tin in functie. A ajuns sa ne bata Bosnia, si sa tremuram cu Luxemburgul, prima o znamenie care nici nu ar trebui sa existe, iar a doua o echipa care de la noi incasa cu regularitate intre 9 si 11 goluri. Prin anii 70, luxemburghezii ar fi fost gata sa declare sarbatoare nationala ziua in care ar fi dat un gol Romaniei. Acum, si prapaditii astia ne tin in sah acasa (!), iar dirigintele lor, ca antrenor nu poti sa-i spui, se crede indreptatit sa-si dea cu parerea ca Rumunia nu are nicio sansa la calificare.
In apararea lui, pustiulica cel peltic, fericit ca l-a lasat mama sa poarte costum la meci, zice ca ”thanthele noathtre thunt intacte.” Mai, gheorghitza, ”thanthele noathtre” or fi ele intacte, dar cu un asemenea joc si asemenea echipa, care ar lua na-na la funduletz si de la echipa de la scoala ajutatoare de la Olteni, jud. Covasna, cum iesi spre Miercurea Ciuc pe dreapta, nu avem ce sa cautam la competitii internationale decat eventual ca turisti veniti la furat de prin supermarketuri.
Sfatul meu, cat nu e prea tarziu, este pentru Nenea Mircea, cel mai mare antrenor pe care l-a avut Romania (si o extrema dreapta data naibii, in tinerete) este sa treaca de dragostea de tata la cea de tara, adica sa-l puna la colt pe coji de nuci pe copilashul cel tembelutz, sa lase lozul lui Rinat, si sa vina, dom”le, acasa, sa reconstruiasca din nou nationala, asa cum a facut-o in 1982.
Nea Mircea, geniile nu nasc genii! Deci, treci la treaba.
Printr-o ocazie întamplatoare, am vazut ambele meciuri ale Nationalei de fotbal, ala cu Bosnia si cel cu Luxemburg. Ati citit probabil comentarii pe net, nu-mi mai dau si eu cu parerea. Vroiam doar sa va povestesc cum s-au vazut meciurile din Canada.
Cu purici. Erau îmbracati în rosu, cu ceva nuante galbene.
