Cel mai penibil individ care a ocupat (vremelnic, speram) fotoliul de premier, derbedeul Ponta, are soriciul extrem de gros. Ipochimenul trebuia sa-si dea deja demisia dupa cele doua mega-scandaluri, Corina “Standford” si Nea Caisa Mang, pentru ca ne face tara de ras oribil pe plan international. Asta e “cel mai cinstit” guvern postdecembrist in acceptiunea microcefala a lui Ponta. Deci, bai jigodie, sau, bai jigodiilor, uscheala! Taiati-o Dupa Nutu si Sile Camataru, si luati-i cu voi si pe Iliescu, Tatulici, si toata fauna ex-comunista.
Regele nostru, in pofida tuturor vicisitudinilor istorice, a ramas drept, inalt si, chiar la cei 90 de ani ai Sai, un om tanar, a carui tinerete vine din eternitatea binelui si a nobletei Sale regale. Azi, de 10 Mai, L-am vazut din nou pe Majestatea Sa, Regele Mihai. Ce recompensa mai frumoasa intr-o zi de mai? Romania adevarata este Regat, si exista, in sufletele noastre. Restul, sunt detalii care pot fi depasite.
În ultimul timp au fost ecranizate destul de multe carti. O parte le-am citit si am vazut si filmul aferent. În ce urmeaza, va prezint lista mea de recomandari.
The Pillars of the Earth
Scrisa de Ken Follet în 1989 si considerata un hit literar, a fost ecranizata în 2010 într-o serie TV de care n-a auzit aproape nimeni desi joaca actori foarte cunoscuti precum Donald Sutherland, Ian McShane sau Rufus Sewell. Filmul nu se ridica la nivelul cartii, deci recomandarea mea e cartea.
The Girl with the Dragon Tatoo
Prima carte din trilogia lui Stieg Larsson a fost ecranizata de doua ori. Odata în 2007 de care Suedia si a doua oara anul trecut (sau asta, habar n-am) de carte Hollywood. Am vazut ambele filme si pot spune ca prin comparatie cu cartea, filmul american e o foarte mare dezamagire în ciuda prezentei unor actori suedezi foarte buni. Varianta suedeza este mult, mult mai faina, poate si din cauza ca-i o conceptie europeana, film mult mai ’’negru’’. Recomandarea mea : atât filmul suedez cît si cartea.
My week with Marylin
Ecranizarea cartii The Prince, the Showgirl, and Me: Six Months on the Set With Marilyn and Olivier de Colin Clark, filmul kicks ass în comparative cu cartea care-i pe alocuri plictisitoare. Daca comparam însa filmul cu capitolul aferent acestei perioade din cartea The secret Life of Marylin Monroe de J. Randy Taraborelli, se termina la egalitate. Recomandare: atât cartea lui Taraborelli (pentru fanii lui Marylin) cât si filmul.
Hunger Games
Pâna la ora asta cred ca ati citit si cartea si ati vazut si filmul. Daca nu, probabil traiti pe alta planeta. Pe mine filmul m-a lasat rece. Recomandare : cartea.
The Accidental Billionaires: The Founding of Facebook – A Tale of Sex, Money, Genius and Betrayal
Da, stiu ca ati vazut filmul The Social Network. Dar nu stiu daca stiti ca exista un tip pe nume Ben Mezrich care a scris o carte pe care s-a bazaut filmul. În cazul meu, s-a întamplat invers decât de obicei. Mai întâi am vazut filmul si abia apoi am citit cartea. Curios, însa filmul mi s-a parut mult mai bun. Recomandare : filmul.
***
Ecranizari viitoare
In the Garden of Beasts: Love, Terror, and an American Family in Hitler’s Berlin
Cartea lui Erik Larson este foarte bine scrisa si captivanta. Va fi ecranizata anul viitor si tot ce sper e sa nu fie un flop.
Steve Jobs
Nu mai e nimic de spus despre cartea lui Walter Issacson. Una din cele mai bine scrise biografii. Va fi ecranizata în curând de catre Sony Pictures.
I
ndividul din imagini, in stil pur bucurestean, si-a parcat magaoaia in mijlocul drumului, blocand accessul masinilor si al troleibuzelor vreme de doua ore.
Ghertzoiul respectiv a avut ghinion pentru ca a aparut o echipa de televiziune care a intrat in transmisiune live, si alstfel, i-a capacitat pe ceilalti nesimtiti, de la politie care, oricum, au avut nevoie de doua ore pentru a trimite un echipaj cu o masina sa ii ridice taraboanta individului.
Apoi, a aparut si el, senin, afirmand ca “a avut o treaba” in zona. Deci, dupa ce ca iarna a lovit Romania cu ghioaga, bietul cetatean de rand mai e napastuit si de porcii astia cu tupeu, si de autoritatile indolente. O nesimtita de la politie a declarat apoi, presata de reportera care o intreba de ce le-a luat doua ore sa degajeze traficul, “dar am venit pana la urma, nu? Asa ca hai sa nu mai comentam!” Auzi, nene! Nici nu stii care e mai mare mitocan, magarul cu masina, sau purtatoarea de obraznicii de la politie?
Io as propune asa (faptul ca lumea nu a pus mana pe tarnacop si ranga sa-i faca dobitocului masina zob in cinci minute nu arata decat cat de civilizati sunt totusi romanii, in America nu mai gasea nici capacele de la roti in juma’ de ora): magarul cu pricina sa faca un trei luni de tzuhaus, ca tot e infractiune ce a facut el, iar gaborul sef de la sectorul cu pricina, doi, parca, sa fie demis imediat. Poate asta o sa ii invete minte pe jmekeri.
P.S. Nesimtitul care si-a lasat masina-n drum se zice ca ar fi angajat la Realitatea TV.
Rezultatele preliminare ale recensamantului populatiei, arata ceva mai mult de 19 milioane. Daca ne gandim ca probabil 1.5 milioane sunt etnici maghiari, iar vreo doua milioane tigani de etnie roma, ramanem cu ceva mai mult de 15 milioane de rumani. Vai de sapca Romaniei…
O, brad mov!
Dragii Mosului, inainte sa plonjam in oala cu sarmale si sa gustam din palinca delicioasa din butoiul de dud, am zis sa zabovesc o clipa si sa va doresc un Craciun asa cum imi doresc si mie, si cum vi-l doriti fiecare dintre voi. (Aici lasam un rand de puncte puncte si fiecare scrie ce crede el 
) Ma gandeam sa va compun si un plugusor, dar mai e pana la Revelion, asa ca deocamdata o sa ma rezum sa va imparteasesc o imagine-doua din bradul nostru, de anul asta, ca sa vedeti ca la Chateau D’Abaddon anul asta se poarta movul, intercalat cu auriu si cu un pic de zapada artificiala, pentru ca alta nu avem… cel putin deocamdata. Gradina e verde, afara sunt vreo opt grade, si a iesit si soarele, deci avem motive de optimism.
Bradul nr. doi, din bucatarie
Stiu ca va sta pe limba sa exclamati, hai-hai, lasa textele lirice si spune-ne ce giumbuslucuri culinare ai mai pus la cale, asa ca ma conformez: in seara asta, cine vrea mananca sarmale (anul asta mi-a iesit cea mai buna varza murata din ultimii opt ani), dar vedeta serii la noi va fi rata ungureasca la cuptor cu portocale si presarata cu coaja de portocale rasa. Ciorba de perisoare inacrita din belsug cu zeama de varza care are deja taria vinului, iar la desert un tort de bezea cu cirese negre si frisca batuta in casa. Ei, hai, si un espresso dublu, Illy, cu sau fara lapte spumat. dupa gust.
In materie de bauturi, barul lui Abaddon are anul asta cam ce avea si anul trecutcam tot ce-ti poate trece prin cap, inclusiv siropuri de curacao, ciocolata si coacaze pentru cocteiluri sofisticate in straturi colorate. Sau, poate un Talisker dublu, la cafea?
Renul
Si, la urma, un film in 3D, ceva relaxant, poate Harry Potter, poate Tron Legacy. Mai vedem…
De urat as mai ura, dar ma asteapta o gramada de treaba prin casa, si am uitat sa pun Heidsieck-ul la rece, asa ca va las, desi as fi fost incantat sa va am ca invitati pe toti cititorii fideli, aici la noi, in sufragerie, sa ciocnim o cupa de sampanie sau un pahar de vin, dupa preferinte. Poate la anul…
Pana atunci, Craciun Fericit tuturor!
Cum sa fii un om activ
Sal’tare, copiii moshului, sper ca ati fost cuminti si primiti cadouri multe si mumoase de Craciun. Ca io, dupa cum zicea Dumneaei Coana Raluca, am primit deja cadoul direct din Coreea de Sud via Slovacia, ha ha ha, sau mai degraba, ho ho ho…
No, bun, si acum hai sa va povestesc despre 3D pe televizorul meu cel meserias. Deci, am facut rost de niste filme in 3D, le-am pus pe un hard disc extern (sunt fisiere colosal de mari, de la sase-sapte gigei in sus) si am conectat hardul prin USB la teveu.
Apoi, ne-am apucat sa asamblam ochelarii speciali 3D Samsung pentru 3D activ. Inainte sa ne parcam ochelarii pe nas, am apasat pe butonul care ii porneste, pen’ ca nu sunt niste simpli ochelari rosu-verzi, cu ditamai instalatiile electronice, cu baterii. Evident, am apasat pe butonul 3D de pe telecomanda, si… VOILA!!!
Dintr-o data, a treia dimensiune a explodat in fata ochilor nostri, iar lucrurile, si conceptiile noastre despre imagine, s-au schimbat definitiv. Pentru ca, dupa ce vezi un film in 3D, nici macar cel mai curat HD nu te mai satisface.
Ochelari de cal...itate (observati butonul de pornire)
Observatii:
- desi este extraordinar de satisfacator sa vezi filmul “in adancime”, este obositor pentru ochi;
- diagonala de 139 cm nu mai pare chiar asa de mare la filmele 3D;
- daca ai musafiri, trebuie sa mai cumperi niste extra-perechi de ochelari, si nu sunt ieftni (eu tocmai am mai achizitionat una pe langa cele doua care au venit cu televizorul, vezi pozele);
- ochelarii trebuie protejati de zgarieturi si de praf;
Si, o indoiala existentiala: Oare cum vezi prin ochelarii 3D cand esti beat?
Prima faza: paste, costita si cascaval
Mmmm, mai degraba trebuia sa-i spun Deliciul Zilei… Decim fiti atenti aici, asta nu inseamna chiar ca de-acum o sa pupati o reteta pe zi din dosarul bine pazit cu retete secrete al Castelului D’Abaddon. Dar, una, asa usurica, se poate, acum pana nu intram in peisajul cu sarmale scapate prin zapada de Mos Craciun beat manga de la tuica lui Abaddon din butoiul de dud, care se face tot mai aromata… hopa, dar asta e alta poveste.
Faza a doua: adaugam cremvursti taiati rondele
Deci, pentru ca stiu ca voi, cei doi sau chiar trei cititori ai mei v-ati intrebat adeseori cum reuseste Abaddonul sa isi pastreze forta fizica de invidiat si sa traga de fiare aproaaaape zilnic, pai, secretul e un mic dejun consistent si multe vitamine.
Azi, o sa va impartasesc cum pregatesc eu un fel inventat de mine, cred eu, si care se bucura de o larga audienta printre musafirii ocazionali. Cand mai facem cateodata paste pentru cina, se intampla sa fierbem prea multe pentru felul respectivm fie ca sunt spaghete, conchiglioni gigantice, taitei foarte lati, spirale sau ce le mai fata mintea italienilor. Asa ca excedentul de paste gata fierte se depoziteaza in frigider si uneori mai uitam de el o zi-doua. Intr-o dimineata, mi-a dat prin cap sa perpelesc pastele in tigaie prin ulei de masline incins, dupa ce in prealabil pusesem in tigaia de ceramica fasii de costita afumata (asta e cu cantec, costita trebuie sa fie de foarte buna calitate, nu porcarie de supermarket, dar am o sursa stabila de marfa super). Deci, cand costita a sfarait un pic, am adaugat pastele si o briza de ulei de masline, si am inceput sa le ameste cu sarg cu o lingura de bambus.
Faza a treia: telemeaua rasa
Uneori, mai adaug, cand am, cate-un cremvurst taiat rotite mici, dar nu carnat, pentru ca ala schimba gustul din cauza usturoiului.
Rasnesc piper proaspat peste pastele cu costita, continui sa amestec, si incep sa rad cascaval peste toata afacerea. In vreo trei reprize, la inceput ca sa se amestece cu toata masa, apoi pentru consistenta, si la final, pentru aspect. Cand totul sfaraie ardeleneste in tigaie, adaug unul sau doua oua, amestec bine, si apoi mai rad un pic de cascaval.
Finalul apoteotic: iaurt proaspat si suc de portcale stors la fel de proaspat
Ultima miscare: rad telemea de oaie, daca am, daca nu, de vita, peste talmes-balmes inainte sa-mi umplu farfuria — intotdeauna galbena si neaparat ciobita, ca la restaurantele italiene. Cand totul e in farfurie, si deja imi lasa gura apa, pun si doua linguri sanatoase de iaurt gras, mai gustos ca smantana.
Langa felul asta, caruia inca nu i-am pus un nume, merge perfect o halba, dar nu de bere, ci de suc de portocale stoarse proaspat si cu cateva cuburi de gheata. Incercati si ziceti-mi daca va place.
P.S. Uneori, in loc de paste, punem mamaliga rece taiata cubulete, dar aia se prajeste in unt si e cam prea satioasa, si nici nu e reteta originala, ci din Ardeal, unde se adauga si mult piper.
