Mediocrii
Am urmarit cu atentie discursul lui Sarah Palin de la Conventia Republicana din Minnesota si pot spune fara urma de tagada ca am asistat la unul din cele mai slabe discursuri politice americane din acest an. Si asta în conditiile în care Sarah Palin trebuia sa rosteasca discursul vietii în fata delegatilor republicani.
Am descoperit în Sarah Palin pe cineva care s-a trezit deodata cu un cartof fierbinte în mana si nu stie ce sa faca cu el. A parut mai preocupata sa-si explice CV-ul si realizarile din Alaska în loc sa prezinte motivele pentru care americanii ar trebui s-o voteze la Casa Alba. Însa America are caile ei nestiute prin care un nimeni ajunge într-o zi cineva. Se cheama visul american!
Sa stam putin si sa ni-l închipuim pe Obama, un star al politicii si un liberal de clasa, printre redneck-ii din Indiana, calare pe Harley Davidson si cu gun-uri la brau. Nu prea merge, right? Si totusi Obama e bine vazut în America, dar nu în statele care conteaza. E un star in Boston sau New York, fiefuri puternic anti-Bush. Dar nu aceste state din nord-estul SUA, considerate avangardiste si liberale decid viitorul presedinte la Casa Alba. Ci mijlocul Americii care e rosu total (adica republican).
Obama poate strange 200 mii de fani la Berlin care sa-l aclame ca pe un star rock. Sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului! Dar nu mi-l pot închipui la un bairam în South Dakota. În schimb mi-i pot închipui pe John McCain si Sarah Palin. Americanii de rand nu sînt impresionati de cultura, abilitati oratorice sau charm personal. Sunt impresionati în schimb de “spiritul american“, ala care zice, exact cum a spus Sarah Palin - sa scapam de puterile straine carora nu le pasa de interesele americane.
Un om deschis la minte si educat rade cu lacrimi în fata unor asemenea tampenii spuse pe o scena publica. Un american intra în delir si fuge sa voteze pentru.
No way, no how, no McCain!
Discursul senatorului de New York Hillary Clinton, fosta contra-candidata a lui Barack Obama în alegerile primare democrate a fost sclipitor si în aceeasi masura foarte bine regizat. Toata punerea în scena a discursului a fost de zile mari, cu ovatii în picioare timp de minute bune si scandari si bannere pro-Clinton, cu momente cheie de subliniere a emotiilor, cu legaturi fara cuvinte si priviri lungi între fostul presedinte Bill Clinton si senator. Însa fosta prima doamna a Americii avea de îndeplinit în aceasta seara o sarcina foarte grea: unirea Partidului Democrat dezbinat de lupte fratricide de care senatorul de New York n-a fost chiar strain.
Discursul în sine a fost axat în principal pe ideea de unitate a democratilor în jurul lui Barack Obama. Dar Hillary nu a scapat prilejul sa-si puna în valoare iarasi ideile din timpul campaniei ei electorale: sanatatea si joburile. Cateva fraze din discursul ei sunt antologice si am un feeling ca vor fi repetate la infinit de televiziunile americane, mai putin reteaua FOX care-i de afinitate republicana
You must ask yourselves: were you in this campaign for me? Or for the mother that is struggling on the minimum wage? For the soldier in Iraq that wants to return to his family? Were you in this campaign for me or for the thousands of Americans that President Bush left behind?
Referindu-se la politica lui Bush, senatorul Clinton a subliniat cu o fraza descriptiva dezastrul în care a ajuns America
We have the biggest deficit in history! We are borrowing money from Chinese to buy oil from Arabs!
Sigur ca în discursul ei Hillary Clinton a facut referire la recent încheiata ei campanie electorala. Si a facut referire mai ales într-un mod uman
You made me laugh, you made me cry! But most of all you teached me your way of life!
Dincolo de toate acestea, m-a surprins modul în care politicienii americani stiu sa se poarte cu presa. Toti comentatorii televiziunilor prezente la Denver au primit cu cinci minute înainte de aparitia pe scena a lui Hillary Clinton, discursul integral pe care senatorul urma sa-l rosteasca. Aceste este motivul pentru care analizele pe marginea discursului sau au început sa curga la 30 de secunde dupa ce senatorul si-a încheiat discursul.
Comparatii cu Romania? Nu exista! În ziua cand voi vedea echipa unui politician ca distribuie discursul tiparit înainte sa-l rosteasca în fata publicului, cand voi vedea ca vorbeste sincer dar fara emfaza si fara chestii teatrale cu publicul, cand voi vedea ca-si poate ataca adversarii pe marginea unei idei si nu a unei persoane, atunci va fi semnalul ca Romania este pe drumul cel bun. Deocamdata e în gaura!
Tot în legatura cu subiectul, azi unul din verisorii mei care e stabilit la Denver îmi spunea ca orasul este sub asediul fortelor de ordine. Zicea ca nici macar nu poate iesi cu copilul în parc fara sa-l legitimeze careva si ca multi locuitori au preferat sa-si ia liber de la servici si sa stea acasa fara sa încurce pe nimeni.
Sa pierzi urat
Nu numai ca fosta prima doamna a SUA, Hillary Clinton, nu s-a retras din cursa pentru investitura democrata in aceasta seara cand a pierdut oficial orice sansa de a fi nominalizata la candidatura partidului democrat, dar nici macar nu l-a felicitat pe Barack Obama pentru ca acesta si-a asigurat deja numarul de delegati necesari pentru nominalizarea oficiala. Chestie care a reusit-o in seara asta la ora 9, cand delegatii din South Dakota i-au oferit numarul magic.
Hillary a declarat ca “ar fi vrut sa-i recunoasca meritele lui Obama si suporterilor sai“. Ar fi vrut, ma intelegeti, dar ceva o retine! A spus ca Obama i-a inspirat pe americani si i-a impins pe oameni sa se implice iarasi in politica, dar n-a pomenit nimic despre faptul ca acesta deja a indeplinit toate conditiile pentru o nominalizare istorica. Ceea ce a spus in schimb, este ca nu vrea ca suporterii ei sa fie ignorati.
Mai mult, a continuat sa se declare cel mai puternic candidat dintre cei doi si singura capabila sa-l invinga pe McCain. OMG! Ce inseamna sa nu stii sa pierzi cu fruntea sus. Comentatorii politici americani sunt socati de atitudinea fostei prime doamne, deja se fac bancuri pe fata despre incrancenarea ei si tot mai multi lideri democrati o trag de maneca pe Hillary sa renunte la o lupta deja pierduta.
Hillary Clinton se retrage
Barack Obama si Hillary Clinton sînt pe cale sa negocieze, prin intermediul trimisilor personali, o intelegere care sa-i lase calea libera lui Obama in cursa la investitura democrata, zice Time. Senatoarea de New York pune trei conditii in schimbul retragerii sale din cursa: sa fie ajutata sa-si plateasca datoriile din campanie - a bagat mana in buzunarul personal bine granisit si si-a imprumutat campania cu vreo 11 milioane de dolari, in timp ce Obama e pe plus cu 22 milioane; sa i se asigure un rol major in cadrul conventiei democrate de la Denver; si sa i se permita sa introduca in Senat o reforma a sistemului de sanatate care sa aiba sprijinul neconditionat al presedintelui Obama.
Obama la randul lui n-a exclus azi posibilitatea sa-si ajute adversara sa stearga cu buretele deficitul financiar al campaniei sale, daca ar fi sa dam crezare unui articol din New York Times.
Hillary Clinton si-a inlocuit managerul de campanie
Nemultumita de faptul ca Obama îi sufla in ceafa, precum si de înfrangerile usturatoare din acest week-end, Hillary Clinton a inlocuit-o pe Patti Solis Doyle, managerul sau de campanie electorala cu Maggie Williams, fostul sef al echipei lui Hillary pe vremea cand aceasta era prima doamna a Americii.
Solis Doyle va ramane senior adviser al campaniei. Pentru moment nu se cunosc prea multe amanunte.
Sursa ABC News
Povestea nestiuta a lui Hillary Clinton
Brilianta si determinata, Hillary Rodham era deja recunoscuta si admirata in campusul Wellesley College, un colegiu exclusiv feminin situat aproape de Boston. De altfel in calitate de sefa a promotiei din 1969, tanara nascuta la Chicago a luat cuvantul cu ocazia inmanarii diplomelor intr-o zi frumoasa din luna mai. Constiincioasa, tanara s-a consultat inainte sa ia microfonul cu colegele sale de clasa, carora le-a cerut parerea asupra discursului pe care urma sa-l rosteasca.
Dar ascultandu-l pe oratorul dinaintea ei, senatorul republican Edward Brooke, primul american de culoare care ajunsese in Senatul SUA, care-i lua apararea lui Richard Nixon si a politicii sale, tanara orgolioasa si-a schimbat pozitia. Curajoasa, a luat microfonul si l-a criticat in fata intregului campus si a asistentei prezente atat pe senator cat si partidul republican.
Atacand razboiul din Vietnam si subliniind dezgustul tinerilor fata de societatea americana, Hillary a reusit sa electrizeze audienta si sa obtina ropote de aplauze. Indrazneala ei i-a adus prima aparitie pe coperta revistei Life, care a transformat-o intr-un purtator de cuvant al generatiei sale, mergand pana la discursuri in fata Ligii Votului pentru Femei sau aparitii la televiziune.
Alegerile din “Super Tuesday” se invart in jurul Californiei
Astazi au loc alegerile primare in partidele democrat si republican din SUA in nu mai putin de 24 de state. Cine va castiga aceasta cursa aproape sigur va primi sprijinul partidului sau in cadrul conventiilor democrate si republicane, care vor avea rolul de a fixa candidatul oficial al fiecarui partid. Deocamdata Obama si Hillary sunt la egalitate, pe cand la republicani toata lumea il considera deja invins pe Mitt Romney.
Jackpot-ul acestor alegeri il constitue California. De-a lungul timpului, alegerile primare din statul cel mai populat al Americii - al carui reprezentanti la conventia democrata reprezinta 32% din numarul total de delegati iar la republicani vreo 17 procente - a contat foarte putin, deoarece aceste alegeri primare aveau loc dupa ce toata America deja decisese. Candidatii de obicei se opreau plictisiti in Hollywood sau San Francisco, doar ca sa o puna de un dineu la care sa colecteze fonduri. Apoi zburau a doua zi in Estul Americii, unde prezenta lor conta.
Lacrimile lui Hillary Clinton
De cand cu faimoasa scena din cafeneaua din Portsmouth in care Hillary Clinton aproape ca a izbucnit in plans, in presa Americana nu se mai vorbeste decat despre suspinele fostei prime doamne, cand vine vorba de campania ei electorala. Erau adevarate? Stia ca va plange? A facut-o anumit? A jucat teatru? Totul numai despre lacrimile ei.
De la inceputul campaniei am auzit numai chestii care au mare legatura cu programul politic propus de Hillary: doamna e prea decoltata, doamna poarta o vesta galbena, doamna e prea ridata. Si acum, doamna aproape ca a plans si a fost la un pas de bocet. Ma astept sa citesc in presa in zilele urmatoare daca o femeie care a fost inselata de sotul ei are dreptul sa devina presedinte in SUA. In loc de politica externa, ziarele o vor intreba de tarta cu mere pe care o face acasa. Sau poate se vor lega de celulita ei. Mizerabil!
Cand o femeie plange din cauza jobului sau a unor probleme legate de job, e rusinos si umilitor pentru ea, mai ales intr-o societatea ca cea americana. Bineinteles ca un politician femeie are dreptul de a varsa o lacrima cand ii moare un prieten sau cand se uita la TV la vreo reintalnire dupa 20 de ani. Dar sa plangi din cauza unui esec la birou, sau al job-ului este foarte jenant si umilitor. Pentru ca regula in politica dominata de barbati este ca daca pierzi, sa pierzi cu capul sus. Demn.
Loading ...