În ultimul timp au fost ecranizate destul de multe carti. O parte le-am citit si am vazut si filmul aferent. În ce urmeaza, va prezint lista mea de recomandari.
The Pillars of the Earth
Scrisa de Ken Follet în 1989 si considerata un hit literar, a fost ecranizata în 2010 într-o serie TV de care n-a auzit aproape nimeni desi joaca actori foarte cunoscuti precum Donald Sutherland, Ian McShane sau Rufus Sewell. Filmul nu se ridica la nivelul cartii, deci recomandarea mea e cartea.
The Girl with the Dragon Tatoo
Prima carte din trilogia lui Stieg Larsson a fost ecranizata de doua ori. Odata în 2007 de care Suedia si a doua oara anul trecut (sau asta, habar n-am) de carte Hollywood. Am vazut ambele filme si pot spune ca prin comparatie cu cartea, filmul american e o foarte mare dezamagire în ciuda prezentei unor actori suedezi foarte buni. Varianta suedeza este mult, mult mai faina, poate si din cauza ca-i o conceptie europeana, film mult mai ’’negru’’. Recomandarea mea : atât filmul suedez cît si cartea.
My week with Marylin
Ecranizarea cartii The Prince, the Showgirl, and Me: Six Months on the Set With Marilyn and Olivier de Colin Clark, filmul kicks ass în comparative cu cartea care-i pe alocuri plictisitoare. Daca comparam însa filmul cu capitolul aferent acestei perioade din cartea The secret Life of Marylin Monroe de J. Randy Taraborelli, se termina la egalitate. Recomandare: atât cartea lui Taraborelli (pentru fanii lui Marylin) cât si filmul.
Hunger Games
Pâna la ora asta cred ca ati citit si cartea si ati vazut si filmul. Daca nu, probabil traiti pe alta planeta. Pe mine filmul m-a lasat rece. Recomandare : cartea.
The Accidental Billionaires: The Founding of Facebook – A Tale of Sex, Money, Genius and Betrayal
Da, stiu ca ati vazut filmul The Social Network. Dar nu stiu daca stiti ca exista un tip pe nume Ben Mezrich care a scris o carte pe care s-a bazaut filmul. În cazul meu, s-a întamplat invers decât de obicei. Mai întâi am vazut filmul si abia apoi am citit cartea. Curios, însa filmul mi s-a parut mult mai bun. Recomandare : filmul.
***
Ecranizari viitoare
In the Garden of Beasts: Love, Terror, and an American Family in Hitler’s Berlin
Cartea lui Erik Larson este foarte bine scrisa si captivanta. Va fi ecranizata anul viitor si tot ce sper e sa nu fie un flop.
Steve Jobs
Nu mai e nimic de spus despre cartea lui Walter Issacson. Una din cele mai bine scrise biografii. Va fi ecranizata în curând de catre Sony Pictures.
Nu ne intereseaza de obicei. Comandam cartile sau discurile pe Amazon si asta-i tot. Cîteva zile mai târziu primim acasa obiectele si ne bucuram. Ce se ascunde însa în spatele acestui simplu (la prima vedere) procedeu? Huffington Post publica un articol despre viata dura a angajatilor Amazon citând atât tweet-uri ale angajatilor cît si surse jurnalistice de prima mâna ca Times sau Reuters.
Iata cîteva din condiitile de lucru prezentate în articol :
- angajatilor la ‘’primire’’ li se cere sa lucreze în picioare între 8 si 10 ore pe zi. Pozitiile sînt precizate ca fiind adesea ‘’stationare’’. Adica statul în picioare pe loc.
- angajatilor de la manipulare li se cere sa fie capabili sa manevreze încarcaturi de pâna la 30 kg, sa ridice, mute, aseze pe rafturi diverse pachete. Totul manual.
- celor din depozite, din divizia de expedieri li se cere sa fie capabili sa mearga pe jos pe distance între 10 si 15 mile pe zi (între 18 si 27 km)
- orele suplimentare nu se platesc
- concediile medicale nu sînt admise nici macar cu nota de la doctor. La fiecare absenta, angajatul primeste un punct penalizare. La 6 puncte de penalizare este concediat.
- saptamana de lucru este de sapte zile.
- unele schimburi de noapte pot ajunge sa se prelungeasca în perioadele de aglomeratie (sarbatori de exemplu) peste schimburile de zi. Si invers.
- ritmul de ambalare si expediere al pachetelor per ora este absolut anormal. De exemplu, trebuie expediate 140 de console Xbox per angajat pe ora, pentru a se mentine un timp de livrare rezonabil. Iar consolele respective nu sînt deloc usoare.
- bonusurile sînt gândite în asa fel încât sa provoace tensiuni. Daca un membru al unei echipe nu-si atinge targetul de expedieri, nici unul din membrii acelei echipe nu ia bonus, indiferent de rapiditatea expedierii.
- per schimb de lucru de 8-10 ore, angajatii au o pauza de 15 minute si înca una de 20 minute. Si asta e tot.
- toti angajatii trebuie sa-si anunte sefii de echipa cînd merg la toaleta.
- plata se învârte în jur de 10.5 dolari per ora pentru schimburile de zi si 11 dolari pt cele de noapte.
Puteti citi mai multe pe aceasta tema AICI si AICI.
Nu stiu exact ce parere aveti voi, dar eu unul mi-am cam pierdut cheful sa mai faca afaceri cu portalul Amazon. Asa cum nu mai cumpar nimic de la Walmart, alt mare adept al sclavagismului la munca.
Articol publicat în Ianuarie 2008
Prin 1986 aveam vreo 14 ani si abia descoperisem lectura. Cand am intrat intr-a noua, am inceput sa citesc in avans manualul de romana si ma opream la fragmentele de texte literare cu care erau ilustrate diverse tehnci si diversi autori. Tot pe vremea aia descoperisem intr-o lada plina de praf din podul bunicilor, o carte mica si ingalbenita, alaturi de cateva caiete cu exercitii de matematica.
Era de Eminescu, un autor despre care stiam pe atunci numai ca scrisese Luceafarul. Am luat cartea aia mica, am scuturat-o de praf si fara sa le spun nimic bunicilor, am pus-o in bagajele cu care a doua zi m-am intors in orasul meu natal. Acasa, am scos cartea si am pus-o, nu in biblioteca, ci intr-un sertar de sub televizor.
Cartea a ramas uitata acolo mult timp. Am redescoperit-o dupa sase ani, din intamplare. Atunci m-am uitat mai cu atentie la ceea ce descoperisem in lada bunicilor. Ei murisera intre timp si n-am mai apucat sa-i intreb ce e cu acea carte. Tata stia doar ca a vazut-o la bunicul, desi nu-si amintea foarte clar de ea.
Era o editie scrisa in romana veche, din Geniu Pustiu. Am incercat sa-mi dau seama in ce an a fost tiparita, dar nu era nici o indicatie. Paginile erau ingalbenite de timp si trebuia sa umblu cu grija cu ele sa nu se distruga scrisul sau hartia. Singurele indicatii asupra perioadei erau pretul – 100 de lei, un timbru de un leu aplicat pe ultima coperta, o stampila stearsa din care se mai intelege doar Bucuresti si un numar de telefon pe penultima pagina. E posibil sa fie un numar de telefon din timpul razboiului, insa nu sunt sigur. Era ciudat sa vad un numar de telefon de Bucuresti de numai cinci cifre.
Cartea are o introducere de un profesor, Ioan Scurtu. Numele lui mi-e cunoscut cumva dar nu prea stiu de unde sa-l iau. Am citit-o si am recitit-o de mai multe ori. Ioan Scurtu spune ca textul cartii este o copie fidela a manuscrisului lui Eminescu, inclusiv notele pe care acesta le-a facut pe marginea paginilor. Sunt chiar pagini in care acelasi paragraf este scris in forme diferite, asa cum l-a scris Eminescu in manuscrisul lui. Limba folosita e romana din acele vremuri. Pe alocuri e cumva dificil sa intelegi cate un cuvant din prima.
Cand am plecat la Montreal, a fost printre primele carti pe care le-am aruncat in geanta. Acum se odihneste in biblioteca, alaturi de cateva carti de Iorga si Minulescu, din Biblioteca pentru toti. Si pe care din pacate, n-am mai avut timp demult sa le deschid.
Da, asa arata noua mea jucarie, Kindle pe numele ei, despre care unii zic ca ar fi cartea viitorului.
Azi am cumparat de la un coleg colectia completa de romane de aventuri a lui Tom Clancy, cele 12 carti care îl au în centrul actiunii pe Jack Ryan. Patru din aceste carti – Hunt for Red October, Patriot Games, Sum of all fears si înca unul – au fost ecranizate. Costul achizitionarii s-a ridicat la fabuloasa suma de 25 (douazeci si cinci) de dolari, bani pentru care a trebuit sa fac un credit bancar. Partea buna e ca toate cartile sînt în format mare. Partea proasta e ca nu stiu cînd o sa apuc sa le citesc.
Colectia va merge în biblioteca personala alaturi de colectiile complete ale lui Sven Hassel, James Clavel si Mario Puzzo. Si desigur, a tipei care a scris Harry Potter, am uitat cum o cheama. Nu sînt un ipocrit, recunosc deschis ca în biblioteca mea n-o sa gasiti nici Cartarescu, nici Vargas Llosa ci mai curând Alexandre Dumas si Minulescu. Poate din cauza asta trebuie sa stau cu ochii pe carti cînd am vreo petrecere. Unde mai gasesti în ziua de azi, cu atat mai putin în Canada, colectia de razboi a lui Sven Hassel?
Bine, hai, am cumparat si o carte de Alan J. Simpson – Politics, Perceptions and Risks, dar nu v-am spus de ea ca sa nu credeti ca ma dau elitist.
Compania CZA – Czech Airlines – a anuntat la sfarsitul anului trecut ca renunta la cursele de Montreal si Toronto din timpul anului si ca va efectua doar zborul la Toronto in high-season, intre iunie si octombrie. Decizia operatorului ceh a fost justificata prin taxa de ocupare de 55% inregistrata in extra sezon.
Cu toate acestea, compania a anuntat aceasta decizie dupa ce operatorii de turism din Montreal au facut rezervari pentru perioada de vara 2008. Asa s-a ajuns la performanta nedorita ca agentia Pentatours din Montreal sa aiba reclama platita in ziarul comunitar Pagini Romanesti si sa continue sa ofere zborul cu plecare din Montreal, desi cehii nu mai zboara de o buna bucata. Deci bani aruncati pe fereastra!
Mai mult, foarte multi turisti printre care numerosi romani, care si-au rezervat bilete la Czech Airlines datorita celui mai bun pret disponibil pe piata, s-au trezit anuntati de agentiile prin care si-au facut rezervari ca vor fi preluati de Air France si ca vor trebui sa plateasca o diferenta de pret intre 150 si 300 de dolari canadieni per persoana. Familii cu cate patru membri trebuie sa achite pana la 1,200 de dolari in plus, transformand ceea ce parea un pret foarte bun al unui pachet turistic intr-o mare cheltuiala.
