Constructia de case noi in SUA a cazut la un nivel record in ultimii 27 de ani. Fata de 2006, care la randul lui a fostt un an extrem de slab, 2007 a adus cu el inca o cadere de 25%. Multi economisti cred ca panta descendenta va ajunge sa rivalizeze cu anii 1970 cand industria de constructii rezidentiale a cazut 4 ani consecutiv inainte sa se refaca dupa severa recesiune din 1981.
Ieri banca Merrill Lynch a anuntat o pierdere de 10 miliarde in trimestrul al patrulea, un record negativ in ultimii 94 de ani. Anuntul a slabit si mai tare increderea populatiei in revigorarea industriei constructiilor rezidentiale.
Din punct de vedere personal, vad foarte clar reflectata problema din SUA in biroul meu de inginerie. In afara de Great Area of Chicago in Est si Seattle impreuna cu Portland in Vest, toata piata din America e pe butuci. Contractorii si dezvoltatorii imobiliari se grabesc sa finiseze constructiile in curs si sa vanda ce-or putea, numai sa iasa cat mai putin ciufuliti din istoria asta.
Ieri mi-a ajuns pe birou proiectul unei moschei din inima Indianei, in SUA. Nu m-am putut impiedica sa rad, privind planurile de arhitectura facute de o companie cu nume evreesc – Abrahaam si asociatii. Viata de zi cu zi este o ironie crunta si bate de la mare distanta filmul!
Sa va spun pe scurt cum e organizata o moschee? Primul etaj barbatii. Camera de purificare, sala de rugaciune, sala de lasat papucii – pe cuvant de onoare ca asa scrie pe plan, si bucataria. Lifturi si toalete plus o garderoba.
Al doilea etaj, femeile. La fel, sala de rugaciune, de purificare si de lasat papucii. Fara bucatarie, fara garderoba si fara toalete. Sala de rugaciune e mai mica, pentru ca o bucata din ea e cresa. Gradinita. Musulmanii sunt oameni atenti cu femeile lor.
Ca multi dintre colegii mei plecati peste mari si tari, dar care au ramas cu un ochi la piata romanesca, CV-ul meu se odihneste pe serverul celor de la ejobs, cel mai vizitat site de recrutare online din Romania. Si din cand in cand, cate o companie de recrutare sau o multi-nationala se mai impiedica de el si devine interesata.
Ejobs are un sistem de anuntare automata prin e-mail catre posesorul CV-ului cand o companie îl vizualizeaza. Asta o stiati cred! Ce nu stiti, e ca ejobs trimite notificare de fiecare data cand cineva isi afiseaza CV-ul meu pe ecranul calculatorului. Asa se face ca azi dimineata aveam vreo 6 notificari de la ejobs, care ma anuntau ca o multi-nationala din domeniul constructiilor rezidentiale care-si cauta un construction manager, mi-a vizualizat CV-ul. De 6 de ori!
Cel putin odata pe saptamana, cand citesc presa din tara, imi cad ochii pe cate un titlu pompieristic de genul “constructiile duc lipsa de forta de munca“, “criza de muncitori in constructii se prelungeste” sau “constructorii sunt cei mai cautati“. Fiind constructor de felul meu, dati-mi voie sa va spun ca ma buseste rasul. Lipsesc muncitorii in constructii. Si ce face patronul roman? Aduce turci si chinezi. In loc sa cream conditii ca sa ne strangem acasa ratacitii prin Europa, aducem imigranti. Toata lumea da vina pe guvern si pe guvern il doare la palarie. Caci nu el trebuie sa regleze problema, ci piata.
Aici Romania se diferentiaza de tarile din Vest. Spaniolii si italienii au nevoie de mana de lucru in constructii datorita imbatranirii populatiei. Romania, are nevoie datorita emigrarii populatiei. Daca Italia nu are cum regla altfel deficitul de mana de lucru, Romania are solutii. Dar nu le aplica. E mai misto sa platesti 500 euro unui chinez, care n-a vazut bucharda in viata lui decat sa dai 2,000 euro unui muncitor calificat cu experienta in Vest. De ce? Pentru ca patronii romani sunt scartari. Cum naiba se face ca romanii si altii castiga 2,000 euro cash pe luna in Vest si tot acolo constructiile sunt mai ieftine pe metrul patrat decat in Romania? Unde se plateste putin pe luna si pretul construit pe metru patrat arunca in aer barierele imaginatiei?
Vara asta, incapabil sa-si plateasca ipoteca de 3000 de dolari pe luna, Marius, un fost coleg de facultate si-a pus in vanzare superba casa pe care si-o cumparase acum un an jumatate. Si-a luat un agent imobiliar si i-a dat ca tema sa-i vanda casa pe internet, fara pancarta in fata casei si fara nici un semn distinctiv. Asta a fost singura solutie pe care a gasit-o Marius, ca sa ascunda adevarul fata de sotia lui si cei trei copii. “Familia nu trebuie sa stie, o sa le spun cand totul va fi gata”, imi scria amarat acum cateva zile.
Marius stie ca cei mai dezamagiti si afectati vor fi copii lui. A ales casa de 400 000 dolari special pentru ei. Ca sa alerge si sa se joace in curtea inverzita, sa se balaceasca in piscina si sa se bucure de viata intr-un cartier foarte linistit.
Marius locuieste in Statele Unite. Casa la care va renunta impotriva vointei sale se afla in Florida, la Boca. Asta primavara, recunostea la telefon ca a cumparat in cel mai prost moment posibil. Acum un an jumate, cand boom-ul imobiliar din Florida era la maxim. Si Marius a mai facut o greseala. In ciuda sfaturilor mele si ale altor prieteni si-a cumparat casa la care va renunta acum inainte sa-si puna in vanzare vechiul sau apartament pe care-l avea in aceeasi localitate. Pentru ca bancile s-au inghesuit sa-i dea credit si senzatia de putere financiara era foarte mare. Si dupa ce si-a pus apartamentul in vanzare, nu l-a cautat nimeni. A ajuns astfel sa jongleze cu doua ipoteci pe care nu mai reusea sa le plateasca la termen. Istoria de credit i-a fost patata si dobanda i-a ajuns usor la 9%.
As vrea sa-l ajut pe Marius, insa nu am cum. Ca el in State sunt mai mult de un milion de persoane care si-au pierdut casele de cand s-a declansat criza imobiliara. Marius se va muta inapoi in vechiul sau apartament, insa nu toti au unde sa se mute.
Compania la care lucrez in Montreal, face afaceri rezidentiale si in Florida. Am vazut pe proprie piele ca afacerile in partea asta a Americii au scazut cu 80% in numai un an. Sudul Floridei este una din cele mai atinse regiuni din Statele Unite. Acum cateva saptamani, aflat intr-o calatorie de afaceri la Miami, am vazut cu ingrijorare dezastrul imobiliar. In anumite cartiere, mai ales locuite de tineri – si e simplu sa-ti dai seama care-s locuite de tineri, deoarece casele sunt noi – aproape toate casele sunt puse in vanzare. Cartiere intregi au ca imagine o padure de pancarte pe care scrie FOR SALE. Doua cuvinte care spun multe. In acelasi timp zeci de turnuri de apartamente se construiau in aproape tot orasul, insa panourile imense care tronau langa santier nu reuseau sa atraga clienti. Unul din colegii mei de la biroul din Miami imi spunea ca zeci de comenzi pentru apartamente au fost anulate. Potentialii proprietari au preferat sa plateasca penalitatile legate de renuntarea la contract decat sa cumpere o proprietate nevandabila.
Colegul meu american mi-a aratat cateva afise imense aflate langa constructiile care se ridicau care anuntau licitatii. Mi-a spus ca promotorii sunt disperati de lipsa clientilor si au inceput sa vanda apartamentele plecand de la 50% din pretul real. Acest lucru i-a nemultumit pe cei care cumparasera deja la pret intreg, astfel ca armate de avocati si-au inceput actiunile contra promotorilor imobiliari.
Nu va puteti imagina dezastrul imobiliar pe piata din Statele Unite. O suta de articole nu pot descrie drama umana si materiala care a lovit regiuni intinse. Singurele zone care au scapat sunt parti din Oregon, Texas si pe langa Salt Lake City. In rest criza este profunda. Agentii imobiliari si vanzatorii sunt gata la orice compromis pentru a vinde o casa. Uneori agentul renunta la comisionul sau daca vanzatorul mai are un prieten care e pornit sa-si cumpere si el. Cei mai afectati sunt cei care au case de valoare mare, cum este amicul meu Marius. Nu cred ca va reusi sa ia pe casa mai mult de 300 000 si asta daca e baftos.
Ieri s-a desfasurat la Palais des Congrès din Montréal a 23-a editie a Contech, targul de materiale de constructii. Au fost prezente peste 300 de companii, de la cele mai mici la cele mai mari, in general producatori de materiale si distribuitori. Nu se poate face o comparatie cu Construct Expo din Romania, pentru ca la expozitia din Romania sunt prezenti nu doar furnizori ci si antreprenori, importatori si chiar birouri de inginerie si arhitectura.
