Concordia University – universitate de limba engleza în Montreal – va ofera prin intermediul Cafeina.ro posibilitatea urmarii unor cursuri de master in structuri pentru constructii. Masterul presupune pe langa cursuri, desfasurarea unor activitati de cercetare platite de catre profesorul care va accepta. Acceptarile la master se fac pe baza unui dosar si a unor recomandari foarte bune.
Pentru a va califica trebuie sa fiti absolventi de universitate, specializarea constructii, sa aveti doi ani de experienta în design de structuri, sa treceti un test TOEFL si sa aveti un dosar universitar ireprosabil. Aplicatiile – fara testul TOEFL care e necesar mai tarziu – trebuie trimise la cafeaua.montreal @ gmail. com si trebuie sa cuprinda o scrisoare de prezentare si motivatie, un CV în engleza si copia dupa foaia matricola din universitate de preferinta tradusa în engleza. Pe langa acestea mai sunt necesare numele a doi profesori din Romania care va pot recomanda, împreuna cu datele de contact ale acestora. Nu exista termen limita.
Dupa ce aplicatiile vor fi studiate de doi ingineri licentiati în structuri în Canada cele care corespund criteriilor vor fi înmanate personal profesorilor de la Universitatea Concordia, împreuna cu o recomandare din partea respectivilor ingineri canadieni. Daca profesorul accepta respectivul candidat, acesta va trebui sa aplice oficial pentru master în structuri direct catre Universitate.
Daca vi se pare dificil traseul, trebuie sa stiti ca la doctorat sau masterat nu sunt acceptati studenti decat daca au fost în prealabil verificati si acceptati de catre profesorul care îi va finanta. Si ca nici un profesor nu accepta vreo cerere din partea unor candidati daca cererea nu e însotita de o recomandare.
Printre prietenii si cunostintele pe care i-am revazut în Romania în timpul vacantei, s-a numarat o fosta colega de liceu pe care n-am mai vazut-o de cel putin 10 ani. Era si ea în vacanta la parinti asa ca ne-am întalnit la o cafea si ne-am mai adus aminte de vremurile de altadata. Am întrebat-o ce mai face si mi-a povestit ca la terminarea facultatii, a prins o bursa in Grecia si apoi a fost angajata la o banca de acolo. Mi-a spus ca o duce excelent, ca s-a stabilit în Elada si ca-i place foarte mult, ca si-a cumparat casa pe malul Marii Egee si ca are o viata foarte misto în general.
Parea foarte detasata si sigura pe ea, motiv pentru care nimic din ce mi-a povestit nu mi-a dat de banuit. Decat o suspiciune abia simtita, ca prea e totul roz si drumul pavat cu petale de trandafir. Pentru conformitate, drumul spre reusita în tarile din Vest nu e niciodata pavat cu petale de trandafir, ci cu pietre ascutite peste care de obicei trebuie sa mergi în picioarele goale. M-am gandit însa ca o fi unul din acele exceptii care confirma regula si nu mi-am mai batut capul.
***
Apuc sa ma uit la televiziunile romanesti doar dimineata în cele cateva minute în care-mi beau cafeaua înainte de a-mi începe ziua. Astazi, contrar obisnuintei m-am trezit la 6h00 caci aveam o întalnire în partea cealalta a orasului. Pe cale de consecinta, la 6h20 eram în bucatarie sorbindu-mi cafeaua. Am deschis TV-ul pe TVR unde era o emisiune dedicata romanilor plecati din tara si care au nevoie de asistenta juridica. Emisiunea se numeste “Avocatul dvs” si este de o banalitate si plictiseala imensa pentru cei care nu au o problema juridica specifica legata de Romania. Cei cu probleme suna în direct si avocatul invitat în studio le ofera sfaturi juridice la problemele pe care le au.
Cu ochii la cana de cafea, aud deodata o voce familiara la televizor. Ridic ochii si observ uimit pe ecran numele fostei mele colege – are un nume foarte rar, nu exista posibilitate de confuzie. Fata suna din Cipru si avea nevoie de consultanta juridica într-o problema mai speciala. Înmarmurit ma uit la ecran ascultandu-i durerea.
Am un copil în varsta de doi ani. Copilul s-a nascut in Cipru si este cetatean cipriot dar nu si cetatean român. Tatal este casatorit cu altcineva, iar eu sînt mama singura, lucrez la un restaurant ca ospatar. As dori sa stiu daca pot iesi cu copilul din Cipru fara acordul tatalui. Vreau sa merg cu el la parinti în Romania, însa tatal lui nu este de acord. Cum nu pot veni cu el ca cetatean cipriot fara acordul tatalui, as dori sa stiu daca pot sa cer cetatenia româna pentru copil ca sa vin în Romania cu el fara sa am probleme.
Soc total! Continui sa ascult detaliile problemei fostei mele colege. Uit ca am o întalnirea la care trebuia sa ajung. Încep sa fac legaturi cu diverse detalii pe care le stiam despre ea de la amici comuni. Pun cap la cap povestea ei cu povestea miilor de femei romance care au plecat in Occident si s-au împotmolit acolo mai devreme sau mai tarziu. Realizez ca nu ma socheaza minciuna în care traieste femeia aia, faptul ca nimeni in afara de parintii ei nu stie adevarul, ci drama prin care trece. Pur si simplu este legata de glie in Cipru. Daca nu poate iesi cu fetita ei de acolo, clar ca nici ea nu poate lipsi prea mult din insula Afroditei. Iar cetatenie româna nu cred ca poate obtine pentru fetita ei fara semnatura tatalui. Cel putin asa e la Consulatul Romaniei din Montreal.
Realizez cu un gust amar ca întamplarea si coincidenta absoluta face ca eu sa fiu singurul poate, care sa stie adevarul despre ea. Iar ei nici nu-i trece prin cap ca drama ei ascunsa atatia ani de zile a iesit la iveala într-o zi ploioasa, intr-o bucatarie de la 10 mii de km departare. Pentru ca nimeni din Romania nu prinde TVR International, asa ca a considerat ca secretul ei se afla in siguranta, altfel nu si-ar fi dat numele adevarat la TV.
Culmea este ca nu am cum sa o ajut! Legile care multora li se par absurde in Romania – exemplul acesta cu acte necesare pentru calatoria unui copil peste granita – sunt aplicabile peste tot în lumea asta. Si este mare pacat ca unii oameni se lasa atrasi în combinatii de inima sau de bani si sfarsesc într-o fundatura.
Un prieten bun mi-a semnalat un articol din Dilema Veche, pe care-l puteti citi aici. Cu ocazia asta observ in presa romanesca o tendinta de tratare a subiectului emigrarii in Canada, la intervale regulate de timp, de catre oameni care nu doar ca nu se documenteaza inainte sa scrie pe aceasta tema, dar pacatuiesc prin simplicitate si generalizare.
Emigrarea in Canada, este in primul rand, o decizie personala. Majoritatea celor care emigreaza aici sînt oameni cu studii, dar fara experienta pertinenta. In ultimii ani mai ales, din 2000 incoace, se observa un val de romani – val care mai nou a inceput sa se reduca – total nepregatiti pentru ceea ce-i asteapta de partea astalalta a oceanului. In speta habar nu au de franceza si engleza – ce cunosc ei cu greu se poate numi “stiut” – habar nu au de nivelul salariilor si al cheltuielilor si mai ales habar nu au ce se cere pe piata muncii de aici. Din punctul asta de vedere, mai informati se dovedesc romanii care pleaca in Spania sau Italia la munca cu carca in constructii.
Articolul din Dilema Veche vrea sa puna degetul pe rana, dar cel mai probabil reuseste sa puna degetul in ochi. Se spune in articol ca serviciile medicale la Montreal sînt simple si oarecum brutale. Personal nu inteleg ce vrea sa spuna brutale. Am fost in spitalele montrealeze de zeci de ori si cred cunosc foarte bine situatia. In Montreal este criza de medici si serviciile sînt supra-solicitate, insa nu sînt simple si nici brutale. Nu cunosc nici un caz de malpraxis care sa tina paginile ziarelor precum cazul Ciomu. Si un sarlatan nu poate practica aici, cum e cazul in Romania la Timisoara, pentru ca mai intai trebuie sa fii agreat de Colegiul Medicilor si sa dai examene grele.
Medicul veterinar al catelului meu e roman. Agentul meu imobiliar e roman. Unul din casierii de la banca unde-mi fac operatiunile zilnice e roman. Colegul din departamentul de comunicare din compania mea e roman. Farmacista e romanca. Cativa medici de la St Justine Hospital sunt romani. OIQ a anuntat ca in 2007 au fost acceptati in Ordin cu drept de practica 62 de romani. Toti imprastiati in firme marisoare spre super tari, de la petrochimie la constructii navale. Ordinul Arhitectilor numara si el cateva zeci de romani. Pana si la guvernul canadian avem reprezentanti. Consiliera de imagine a lui Stephen Harper, primul ministru al Canadei e de-a noastra din popor. Romanii sunt peste tot.
