Afisul filmului
N-am vazut niciodata Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb cu Peter Sellers pana week-endul trecut. Filmul e considerat unul din punctele de referinta ale industriei americane si cotat pe un loc fruntas într-un top al celor mai bune comedii negre of all-time. E printre singurele filme care are o cota de 100% pe site-ul Rotten Tomatoes si a fost votat recent de britanici cel mai bun film politic ever. Cu toate aceste, mie nu mi-a smuls nici macar un zambet! Si sînt fan Peter Sellers, am acasa originalele de la Pantera Roz, Pantera Roz Strikes Again, Petrecerea sau What’s New, Pussycat.
Pentru cine n-a vazut filmul lansat în 1964 la cateva luni doar dupa moartea lui Kennedy la Dallas – si probabil majoritatea celor care citesc acest blog nu l-a vazut – e o satira la adresa razboiului rece si la situatiile în care s-ar fi gasit Rusia si SUA daca un razboi nuclear ar fi fost pe cale sa se declanseze. Sellers joaca magistral, cum numai el putea sa o faca dar de aici si pana la a considera filmul cea mai tare comedie posibila e o distanta ca de la cer la pamant. Dar daca e sa ma iau dupa Wikipedia, la ora la care filmul a fost lansat, a smuls hohote de ras în salile de cinema. Cum spuneam, mie nu mi-a smuls nici macar un zambet.
Filmul m-a marcat oarecum. Adica l-am vazut vineri seara si astazi înca ma gandesc la el. Are ceva în el, un vino-încoa pe care nu-l pot foarte bine defini. Nici macar nu stiu de ce ma gandesc înca la el. Poate ca asta e sentimentul pe care ti-l lasa comediile negre bine gandite. Amenintarile nucleare au disparut, daca e sa ignoram încercarile timide ale Iranului si Coreii de Nord. Putin a reusit de zece ori mai bine sa streseze Occidentul jucand cartea economica decat a facut-o Hrusciov cu bombele lui nucleare. Chiar am cautat sa înteleg de ce filmul asta este considerat atat de intens o capodopera. Mie nu mi s-a parut. Poate e din cauza ca a fost turnat în 1963, cu mult înainte de escaladarea la maxim a tensiunilor între SUA si URSS? În acest caz înseamna ca pe masura ce a trecut timpul, valoarea filmului a crescut.
E drept ca o satira nu e obligatoriu sa starneasca hohote, ci eventual grimase. Totusi presa vremii zice ca americanii se hahaiau în gura mare la filmul asta. Ori fi fost idioti? Totusi în vremea aceea pericolul nuclear era foarte prezent; doar cu un an sau doi înainte Hursciov facuse faza cu rachetele nucleare în Cuba. Înteleg sa razi dupa ce s-a terminat o criza, nu în timpul ei. De exemplu si dupa douazeci de ani înca mi se pare deplasat sa faci o comedie despre Decembrie 1989. E OK daca comedia foloseste evenimentele din decembrie ca fundal, dar nu-i OK ca subiectul ei sa fie revolutia romana. Desi poate ca asta ne-ar vindeca de anumite sechele.
În general rasul vindeca multe. Poate daca am rade în hohote de politicienii nostri, ar fi mai productiv decat sa-i criticam. Oamenii reactioneaza negativ la critica, se închid în ei si se apara ca niste arici. Dar bascalia care se face despre ei de obicei îi prinde cu garda jos. Mai ales daca e o bascalie inteligenta. Ceea ce nu prea e cazul în viata publica din Romania.
Dr. Strangelove este o astfel de bascalie inteligenta si fina. E atat de inteligenta si de fina încat nu am reusit s-o înteleg din prima. Nici macar titlul nu l-am înteles. How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb. Probabil ca va trebui sa mai vad filmul asta de cateva ori ca sa pricep de ce acest rol este considerat varful carierei lui Peter Sellers, unul din cei mai prolifici actori din toate timpurile.
Am reusit sa vad si eu Vicky, Christina, Barcelona. Ce pot sa zic despre un film bizar si fascinant în acelasi timp? Ïn primul rand ca un asemenea subiect nu putea fi tratat decat de tzacanitul de Woody Allen. Ïn al doilea rand personajul lui Javier Bardem is my hero! Va dati seama ce barbat trebuie sa fie ala ca sa suceasca capul la trei femei si sa mai si ajunga la menage a trois ? Deci, tare!
Ïn al treilea rand, sa ma pici cu ceara si nu pot pricepe de ce a luat Penelope Cruz Oscarul pentru rol secundar. Si Scarlett a fost cam stearsa. Dar scenele cu ele doua, oh-la-la! De asemeni, Javier Bardem a fost incredibil! Iar în al patrulea rand, vreau sa ma mut în Spania! Nu la pensie, ci acum, mîine daca s-ar putea!
Una peste alta, un film bizar din care învatam ca artistii au o viata pasionanta si care confirma ca Woody Allen are cîteva doage lipsa.
Sursa: Wikipedia
Cred ca Wanted e cel mai dement film pe care l-am vazut în ultima perioada. Iar Angelina e la fel de sexy ca în Mr. & Mrs. Smith. Bonus: putem sa îi admiram tatuajele în toata splendoarea lor, alaturi de fundul obraznic. Morgan Freeman e ca de obicei imperial. Si la fel de moralizator si plicticos în rol de sef de organizatie/mentor ca în Batman.
Cu toate astea filmul este antrenant si pe alocuri reuseste sa-l faca pe Matrix sa para desuet, prin comparatie. Mana regizorului din Kazahstan este foarte vizibila, caci numai unul trait în fosta URSS poate avea o viziune atat de ciudata asupra vietii. Si la fel de dus cu capul trebuie sa fie si scenaristul, n-am nici o îndoiala!
Dar cel mai ciudat mi s-a parut sa-l vad pe James McAvoy facand un rol de zile mari într-un film de actiune, de care nu-l credeam în stare dupa Mr. Tumnus din Cronicile din Narnia sau Becoming Jane. Cred ca Bruce Willis si Stallone au de ce sa ridice din sprîncene, caci numarul de killings per minute al lui McAvoy bate orice record.
Acum ceva vreme Alex Brie a postat pe blogul lui o modalitate de a urmari seriale americane de pe ABC sau NBC prin intermediul Hulu.com. Cum siteurile video americane care gazduiesc episoade full sint disponibile doar IP-urilor americane, Alex presenta o optiune de a putea urmari aceste seriale si de pe alte IP-uri. Am mai scris de altfel ca folosesc Hulu.com pt a urmari Crusoe.
Ieri am descoperit ca siteurile NBC si ABC interpreteaza accesul de pe iPhone sau iPod Touch ca pe un acces de pe IP american, chiar daca ne aflam in afara SUA. Drept pt care ofera full access la episoadele lor. Calitatea e buna spre foarte buna.
Ma gandesc ca sint ceva persoane interesate sa vada ultimul episod din Lost cand sint prinse prin vreun aeroport. Asa este, Abaddoane?
Am vazut azi, 22 septembrie, 2008, Tropic Thunder. Stash a intuit corect in martie.
Tropic Thunder merita vazut, e un film cu prosti foarte inteligent.
Robert Downey, Jr. e magnific in rolul starului australian (Mel Gibson?) care joaca un soldat negru si studiaza caracterul atat de tare incat e cat pe ce sa nu mai iasa din el, dar cel mai bestial e Tom Cruise, intepretand cu naturalete (la fel de prea mare ca in scena canapelei de la Oprah) un producator evreu ahtiat dupa bani si hiphop, care e mai Shylock decat Al Pacino (care apare si el in film, dar il cheama Alpa Chino si e negru).
Scenariu aproape la fel de bun ca Zoolander, dar punctul forte al filmului e absenta (!) eternilor amici ai lui Ben: Owen si Luke Wilson, Will Tembell, pardon, Ferrell, Steve Carrell, pardon, Tembell, si nashparliul sef, Vince Vaughn. Astia i-au stricat atatea filme lui Stiller, ca ar avea sa dea si la altii. Un amic de-al lui Ben, pe care merita sa-l tii pe langa casa omului e Jon Voight, care a aparut si in Zoolander, si acum, in Tropic Thunder. Numai ca pe el trebuie sa-l inviti cu tot cu fii-sa, Angelina. Stiti voi care (I eat antipasta twice
just because she is so nice, Angelina, the waitress at the pizzeria).
Caut de multa vreme niste filme frantuzesti care mi-au încantat copilaria. A gauche en sortant de l’ascenseur este unul dintre ele. Le-am cautat si la închirieri internationale si pe ebay si pe Amazon si nimic. Ma refer la siteurile americano-canadiene. Se gasesc doar vreo cateva filme cu Luis de Funes si vreo alte cateva titluri franceze, dar în general nu-i simplu sa gasesc Le Clan des Siciliens sau filme cu Belmondo.
Asa ca mi-am aruncat ochii pe Amazon.fr unde în mod logic as putea sa le gasesc mai usor. Si mi-au picat plombele cand am vazut preturile. A gauche en sortant de l’ascenseur se vinde de la 40 de euro fara taxe în sus. Poate ajunge si la 79 de Euro acest film. WTF? Stiu ca-i misto, stiu ca nu se gaseste in Canada dar totusi cum naiba sa coste atat de mult? Si nu-i vorba de BluRay ci de un amarat de DVD!
Poate cineva sa-mi recomande niste magazine online de unde sa ma aprovizionez cu titluri franceze? Si care sa livreze la un pret decent in Canada?
Guest post by Abaddon
Cafeinomanii taichii, iar va deranjez cu un gand. Mai, tata, cand ma uit la filmele americane de azi, ma ia cu friguri calde, sau cu calduri reci: numai super eroi, ceva de speriat, tot felul de hahalere care-si bat joc de bunul simt numai pentru ca la un moment dat au innegrit hartia niste desenatori in pana de inspiratie si pusi pe copiat: nu va saturati odata? Batman (10 serii), Spiderman (deocamdata trei), Hellboy, The Fantastic Four, Iron Man, The League of Extraordinary Gentlemen, X-Men (1,2,3,4, etc), Formidabilul Rahat Pe Batz, si alte idiotenii costatoare de miliarde de dolari (Hello-oh, cum ramane cu amprenta de carbon? N-ar fi mai usor sa o punem in carca studiourilor hollywoodiene?)
Daca mai adaugam si Indiana Jones 25, avem imaginea completa a unei industrii de film perfecte, cu actori superbi, cu efecte speciale iesite din comun, dar care nu are pe ce sa cheltuie miliardele, pentru ca din toata ecuatia asta lipseste un element pe care banu’ din Hollywood nu il poate cumpara. Nu, nu e vorba de actrite porno gata sa faca (si-mai-) orice (orice, oare ce o mai fi insemnand?) E vorba ingeniozitate si idei. In momentul asta, Hollywoodul nu le are. Sau le are nu.
Nu ar fi rau ca, din cand in cand, americanii care invata perpetuu sa puna punctul pe y din orice pozitie, sa se orienteze spre autorii sud-americani. Iedul lui Bioy Casares ii asteapta, la fel ca si Borges, Llosa si chiar patronul meu, Ernest Sambata. Iar de Augusto Roa Bastos nu va mai spun nimic. Supremul inca domina.
S-a anuntat ca si Beverly Hills Cop va avea o urmare, a patra, dupa Indiana Jones, Die Hard, Rambo si alte succese ale secolului trecut. Asteptam cu interes urmarea la Forrest Gump.
