Mai am un pic

January 4, 2010 by stash · 7 Comments
Filed under: Life in Montreal 

Ma jucam ieri pe un site de investitii si am dat peste un calculator care estimeaza durata de viata, în functie de cîteva informatii. Conform rezultatelor, mai am un pic.

Greutate

Adica zice nenea computatorul ca o sa traiesc cam pâna la 78 de ani, maxim. Informatii bazate pe obiceiurile mele actuale, pe ce manânc, cîta activitate fizica fac, etc. Si desi pare mult (as mai avea 41 de ani), în realitate nu prea e.

Bine, am timp sa devin milionar, asta-i clar. Dar testul asta, pe care-l puteti face si voi AICI, mi-a adus aminte de-o chestie. Aveam un amic mai demult, stabilit la Goteborg. Cînd l-am cunoscut, acum 10 ani, avea deja 56 de ani si era într-o forma fizica mai buna decît eram eu la 27 cît aveam atunci. Omul facea box, mergea la sala de cel putin doua ori pe saptamana, baga sauna si piscina si mânca numai salate si fripturi la gratar, udate din belsug cu vin rosu. La el acasa am aflat ca un gratar adevarat se face cu o bucata groasa de carne, de cam un inch si nu batut cu ciocanul cum le facea maica-mea. Si tot la el am descoperit bruschetta.

Acum are 66 de ani si este în aceeasi forma fizica de exceptie. Nu i-ati da mai mult de 45 de ani, vorbesc foarte serios. Tipul are o viata uber-misto si desi am încercat din rarunchi sa-i imit stilul de viata în Canada, nu am reusit pt ca sînt prea lenes. Manânc oarecum sanatos, fac ceva sport la nivel micro (tenis din cînd în când, lopatat zapada mai des si ski odata la doua saptamâni) dar am 104 kg la o înaltime de 1.86 m si am o viata profesionala agitata. Nu neaparat stresanta, dar cu multe belele care trebuie rezolvate rapido-presto.

Am introdus toate astea în calculator sa vad ce-mi da. Si mi-a dat 78 de ani, dupa care ar urma sa dau coltul. Luând în considerare ca-i extrem de probabil sa lucrez part-time si la 70 de ani (pt ca asa e facut rahatul asta de sistem capitalist, trebuie sa muncesti pâna cazi jos), mi-ar mai ramâne 8 ani sa ma bucur de pensie.

Daca as fi ultra convins ca nu prind 80 de ani, mi-as cheltui toate investitiile în aia 8 ani. As face croaziere în jurul lumii, as încerca noi senzatii, as sari cu parasuta si mi-as cumpara un Porche pe care sa-l fac praf. Numai de-al dracului! Ideea e ca nu as lasa nici o mostenire dupa mine, nimanui. As cheltui toti banii.

Este corect? Nu! D-aia trebuie sa ne traim viata ACUM, cît sîntem tineri. La ce-mi trebuie sa ma arunc la o parasuta la 72 de ani daca atunci abia o sa ma tin pe picioare?

Pai nu?

Economia ca poveste

August 12, 2009 by stash · 1 Comment
Filed under: Actualitate 

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti…

Au fost odata zece prieteni s-au hotarît sa se întalneasca zilnic la un Happy Hour ca sa bea cîte o bere. Suma totala se ridica la 50 de dolari. Dar pentru ca nu-si permiteau toti acelasi lucru din cauza salariilor diferite, s-au gândit sa plateasca pentru bere în acelasi mod în care îsi plateau impozitele pe venit. Cei care castigau mai mult urmau sa plateasca mai mult, cei care câstigau mai putin urmau sa plateasca mai putin.

Zis si facut. Ïmparteala notei de plata zilnice, se facu în modul urmator:
Cei mai saraci 4 prieteni care erau someri, nu plateau nimic. Deci 0 $.
Al cincilea prieten platea 0,50 $
Al saselea 1,50 $.
Al saptelea 3,50 $.
Al optulea 6 $.
Al noualea 9 $.
Ultimul prieten, si cel mai bogat, platea el singur 29,50 $
Suma totala platita în fiecare zi era mereu aceeasi, 50 $.

Cei zece prieteni ai nostri se întalneau în fiecare zi pentru berea lor si toata lumea era multumita de aranjament. Pâna în ziua cînd barmanul i-a pus în fata unei dileme: ‘’Pentru ca sînteti clienti foarte buni, o sa va fac o reducere de zece dolari la nota de plata’’ le spuse el. ‘’Deci berea voastra zilnica va va costa 4 dolari în loc de cinci, deci nota de plata se va ridica la suma de 40 de dolari în loc de 50’’.

Grupul de amici decise de comun acord sa continuie sa plateasca noua nota de plata în comun la fel cum o facuse si pâna atunci. Primi patru urmau sa bea în continuare gratuit. Dar cum sa împarta cei zece dolari care le ramânea în buzunar la restul de sase prieteni? Au realizat ca 10$ împartit la 6 fac 1,66 $. Dar daca fiecare ar fi luat cîte 1.66$, atunci al cincilea si al saselea prieten ar fi urmat sa fie platiti pentru faptul ca beau bere.

Barmanul le propuse sa-si recalculeze fiecare contributia la nota de plata finala, cea de 40 de dolari, pe acelasi principiu, al taxarii dupa venit. Rezultatul fu urmatorul:
Al cincilea prieten, nu mai plati nimic (Un asistat social în plus?)
Al saselea plati 1$ în loc de 1,50$ (33% reducere).
Al saptelea plati 2,50$ în loc de 3,50$ (28% reducere)
Al optulea plati 4,50$ în loc de 6$ (25% reducere)
Al noualea plati 7,50$ în loc de 9$ (17% reducere)
Al zecelea si cel mai bogat, plati 24,50$ în loc de 29,50$ (16% reducere)
Totalul era de 40 dolari. Fiecare din cei sase platitori platira mai putin ca înainte, în timp ce primii patru prieteni, cei mai saraci, continuara sa bea gratuit.

Ïnsa odata iesiti din bar, fiecare îsi calcula partea care le-a revenit din cei 10 dolari de reducere la factura:
- Hei, eu am primit doar 50 centi din cei 10 dolari de reducere, se plânse al saselea si îl arata cu degetul pe al zecelea prieten, cel mai bogat. El a primit 5 $ !!!
- Da, spuse al cincilea prieten, si eu am primit doar 50 de centi si chiar daca acum nu mai platesc nimic nu mi se pare corect ca altul sa primeasca cinci dolari!
- E adevarat, exclama al saptelea, de ce a avut al zecelea prieten o reducere de 5 dolari, în conditiile în care eu n-am avut decît 1 dolar? Cum adica, cel mai bogat ia cea mai mare reducere?
- Ia stati putin, strigara primii patru, noi nici macar n-am primit vreun ban. Sistemul asta îi exploateaza pe cei mai saraci!
Si cei noua oameni începura sa strige si sa-l insulte pe al zecelea prieten, cel mai bogat.

Ïn ziua în care acesta nu mai veni la întalnirea lor zilnica, ceilalti noua se asezara la o masa si baura berea fara sa-l astepte. Barmanul le aduse nota de plata: noua beri x 4$ = 36$. Dar cînd veni vremea sa-si plateasca consumatia, descoperira un lucru important: nu aveau suficienti bani nici macar pentru jumatate din nota de plata(le lipseau 20,50$). Si din ziua aceea, nici unul din cei noua prieteni ramasi nu mai bau bere.

Morala povestii: Este adevarat ca cei mai bogati beneficiaza de cele mai mari reduceri de impozit, pentru ca ei platesc cele mai mari taxe. Daca acestia sînt aratati cu degetul, daca sînt ostracizati pentru bogatia lor, atunci risca sa nu se mai arate la fata sau sa continue sa bea bere în strainatate, în paradisuri fiscale amicale si astfel cei ramasi vor fi penalizati.

***

Nota explicativa: Text extras din cursul de economie predat la ciclul 1 în facultatile din Quebec.

Canada a iesit din recesiune

July 24, 2009 by stash · 5 Comments
Filed under: Random 

Banca Canadei a anuntat ieri ca recesiunea a luat sfarsit în Canada din punct de vedere tehnic, subliniind ca asteapta o crestere de 3% pâna la sfarsitul acestui an. Asta la nivel macro. La nivel micro, am observat ca bancile au crescut deja dobînzile ipotecare în medie cu 0.25%. De unde rezulta ca am reusit sa-mi renegociez contractul exact la timp.

Piata auto si-a dat si ea drumul. Acum o luna jumatate un amic si-a luat o Toyota Camry 2008, 25 mii km la bord din Ontario cu 16 mii fara taxe. Acum brookerul care i-a gasit-o zice ca preturile au sarit cu 1500 CAD. Ma intereseaza deoarece i-am dat tema sa-mi gaseasca o Toyota RAV4 2008 sau un Mitshubishi Outlander 2008 amandoua sub 45 mii km la bord, cu maxim 16 mii fara taxe. Mi-a spus ca o sa-i ia minim doua luni înainte sa gaseasca ceva. Acum 5 luni mi le-ar fi gasit la 15 mii. Curios este ca Outlander 2008 arata de nota 20 în Nord America. Pe cînd în Europa modelul a ramas neschimbat din 2003 încoace si arata nashpa rau.

Anyway…

Prietenul meu din Vancouver si-a luat casa. La momentul oportun as spune, daca iau în considerare ca toate casele sau apartamentele sub 500 mii Cad din zona Vancouver (Bunaby, Surrey, etc) se vand la o zi dupa ce apare anuntul. Agentul cu care a lucrat amicul zicea ca pretul în Vancouver a crescut cu 15% de anul trecut. în Montreal cresterea medie este de 3% fata de anul trecut.

Si constructiile o duc suspect de bine. Antreprenorii au raportat o cifra de afaceri per ansamblul Canadei cu 20% mai mare decât aceeasi perioada a anului trecut. Daca consideram ca Ontario si Alberta au fost greu lovite, rezulta ca în Quebec si British Columbia cresterea a fost chiar dubla.

Una peste alta, nu cunosc decît doua persoane care sînt în somaj si asta pentru ca e perioada de vacanta si nu prea se fac angajari. Dar la mine la firma numarul posturilor pentru care se cauta candidati s-a dublat. Deci as spune ca ne îndreptam în directia cea buna. Nu-i trecut hopul, dar e pe aproape!

Card de debit vs card de credit

August 18, 2008 by stash · 4 Comments
Filed under: Blog, Romania 

Citind apologia cardului la Subiectiv.ro realizez ca în Romania folosirea acestui instrument de plata absolut banal este înca de domeniul fantasticului. Si nu neaparat din cauza clientilor cat din cauza bancilor care au produs un amalgam de neînchipuit pe piata, busculand idei si ierarhii în acest domeniu. Alex se întreaba cand vor plati romanii la piata cu cardul. As spune ca la Pastele Cailor. Atat din cauza ca nu sunt multi romani care sa înteleaga cu ce se mananca cardurile astea, cat si din cauza infrastructurii care-i desavarsita, însa straluceste prin lipsa.

Am observat la foarte multa lume confuzii între diversele tipuri de carduri, între credit si debit, între overdraft si împrumut, între cumpararea în rate si cea în leasing. Romanii înca nu înteleg precis cum functioneaza sistemul bancar iar bancile nu au nici un interes sa explice. Voi încerca în articolul asta marea cu degetul, desi mi-ar trebui probabil o saptamana ca sa dezvolt fiecare subiect.

1. Cardul de debit traditional - este acel instrument de plata bancar care este atasat unui cont de debit. Debitarea unui cont presupune luarea banilor din acel cont. Cheltuirea unor bani existenti. Cu acest card se pot efectua plati la comercianti în baza unui PIN. Întotdeauna în baza unui PIN. Nu exista card de debit fara PIN. PIN-ul înlocuieste semnatura si este necesar întotdeauna cand se foloseste cardul de debit fizic - la ATM sau comerciant - sau virtual - la plati pe internet.

Singura modalitate de a atasa un credit unui card de debit este prin overdraft. Banca încheie o întelegere cu clientul prin care acesta poate scoate o anumita suma de bani în plus fata de suma existenta în cont. Dobanda pentru acesta suma scoasa peste ceea ce exista în cont este anuala dar se calculeaza zilnic si este dobanda compusa.

În unele tari, printre care si Canada, se pot scoate bani cash cu cardul de debit de la orice comerciant care dispune de un POS fara nici o taxa suplimentara. Aceasta deoarece comerciantul în general, nu plateste nici o taxa catre banca pentru operatiunile prin card de debit. Plateste în schimb pentru operatiuni prin card de credit, motiv pentru care multi dintre comercianti accepta card de debit dar solicita cumparaturi de o anumita valoare pentru card de credit.

În toate tarile, în schimb, extragerea de numerar de la ATM-uri care nu apartin bancii emitatoare a cardului se taxeaza. În orice tara din lume daca ai un cont de cheltuieli curente, acestuia îi este atasat automat un card de debit. Acelasi cont poate avea doua sau mai multe carduri de debit atasate - pt sot, sotie, mama, tata, etc.

Cardurile de debit sunt foarte expuse furtului de identitate. Un card furat si golit înseamna pierdere financiara grea de tot pentru propietar. Unele banci însa, ofera protectie contra furtului de identitate si protejeaza cardurile de debit. Nu toate. Doar unele.

2. Cardul de debit VISA sau MASTERCARD - este acel instrument de plata bancar care este atasat unui cont de debit emis de VISA sau MASTERCARD. Functioneaza exact ca un card de debit numai ca accepta si folosirea semnaturii în loc de PIN, spre deosebire de cardul de debit traditional care functioneaza exclusiv cu PIN. Daca cardul de debit traditional este tranzactionat direct de banca emitatoare, cardul de debit VISA sau MASTERCARD este tranzactionat prin reteaua VISA sau MASTERCARD. Aceste carduri au pe ele sigla celor doua companii chiar daca sunt carduri de debit.

Cardul de debit VISA sau MASTERCARD este extrem de contestat în tarile unde prezenta lui creaza confuzii între credit si debit. Un exemplu simplu este plata cu cardul la o pompa automata de benzina. Clientul introduce mai întai cardul apoi pune benzina. Dar pompa nu are de unde sti cati bani are clientul în cont si pana cand transmite informatia la banca, banca verifica si da refuz la plata, clientul are deja benzina în rezervor. Pentru ca e card de debit, dar pompa îl interpreteaza ca un card de credit pentru ca nu se cere PIN.

3. Cardul de credit - este acel instrument de plata bancar care este atasat unui cont de credit si reprezinta cea mai simpla metoda de împrumut bancar. Contul de credit presupune existenta a 0 dolari/euro în el si orice debitare a contului presupune împrumutarea unor bani de la banca în limita creditului aprobat, spre deosebire de cardul de debit unde clientul ia din banii existenti care sunt ai lui. Cardurile de credit sunt emise sub sigla marilor retele VISA, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS, DINNERS CLUB, etc si în general sunt asigurate. Asta înseamna ca daca cineva fura un card de credit si îl foloseste, proprietarul cardului nu este obligat sa plateasca suma furata, daca: a) nu are PIN atasat cardului de credit si acel PIN a fost folosit sau b) nu i-a fost imitata semnatura la pefectie.

Cardurile de credit pot avea sau nu un PIN atasat. Unii prefera sa aiba card de credit cu PIN, pentru a scoate bani din contul de credit de la ATM. Mare atentie, caci existenta unui PIN atasat unui card de credit îl face vulnerabil pe client în fata bancii si a retelei emitatoare - VISA, etc. Întotdeauna semnatura înlocuieste PIN-ul la cardul de credit.

Cardurile de credit sunt foarte bine protejate. Daca platiti pe internet o suma oarecum considerabila catre un comerciant din alta tara, VISA sau MASTERCARD va opri de la tranzactie cardul si va contacta telefonic proprietarul lui. Mi s-a întamplat de fiecare data cand am platit bilete de avion luate din Romania. De asemeni, este bine sa anuntati la banca voastra sau la VISA/MASTERCARD orice calatorie în afara zonei de resedinta, altfel va treziti cu cardul blocat preventiv. Aceeasi masura de precautie se ia cateodata si fata de cardurile de debit.

Cardurile de credit sunt purtatoare de dobanda. Toate sumele cheltuite si nereturnate integral bancii în perioada de gratie, care este de obicei de 30 de zile, vor fi taxate cu dobanda. Banca va cere întotdeauna o suma minima care cuprinde dobanda integrala si o mica parte din suma datorata. Interesul bancii este sa nu platiti niciodata cardul de credit integral.

4. Cardul de credit pre-platit sau securizat - este un instrument de plata intermediar între debit si credit. Se foloseste în special acolo unde clientul nu are un bun dosar de credit, dar încearca sa si-l cladeasca. Astfel, va depune o suma de bani în contul de credit si banii cheltuiti sunt din banii lui. Dar poate folosi cardul pe internet, la plati telefonice si beneficiaza de avantajele de securitate ale cardului de credit. Acest instrument de plata se confunda foarte des cu cardul de debit VISA sau MASTERCARD.

Avantaje ale cardurilor de credit:

  • Competitia acerba pe piata cardurilor de credit face ca acestea sa fie emise cu diverse bonusuri - mile aeriene, puncte de recompensa, dolari virtuali.

  • Unele cardurile de credit sunt emise cu dobanda zero pe o perioada limitata. Sunt foarte bune la tranferarea creditelor scumpe de pe alt card sau consolidarea creditului ori cumparaturi majore.

  • Pentru comercianti e cea mai sigura metoda de plata. Odata acceptat de POS, comerciantul îsi ia banii indiferent daca clientul e falit, daca cardul a fost furat sau daca e fals.

  • Comerciantii nu mai sunt nevoiti sa dea nimic pe credit. Pana la aparitia CC, fiecare magazin trebuia sa evalueze singur capacitatea de creditare a unui client.

Dezavantaje ale cardurilor de credit:

  • Daca nu ai carduri de credit esti nimeni în fata institutiilor financiare. Nici o banca nu-ti va acorda o ipoteca sau împrumut pentru masina, daca nu detii macar un card major de credit.

  • Folosirea nesabuita a cardurilor de credit duce la faliment personal. Dobanda la sumele împrumutate sunt întotdeauna mai mari decat la un împrumut obisnuit.

  • Costurile ascunse ale cardurilor de credit sunt de notorietate. Trebuie sa studiati foarte bine oferta bancii si sa întelegeti fenomenul pentru a evita surprizele. Un card cu recompense mari are dobanda mare. Un card cu dobanda mai mica are taxa anuala de emitere. Si asa mai departe!

Facturi mai mari pentru sexul slab?

May 5, 2008 by stash · 1 Comment
Filed under: Life in Montreal 

Zilele trecute am primit printr-o cunostinta care s-a intors din Romania, niste cosmeticale din partea maica-mii. Care are ea pe cineva care vinde produse Avon sau ceva in genul asta. Si cum probabil din conversatiile mele cu ea a dedus ori ca deodorantele si parfumurile sînt scumpe la Montreal, ori ca nu ma spal, s-a gandit sa-mi faca o surpriza. Insa a uitat sa scoata de pe produse etichetele cu pretul. Poate o fi vreun mesaj subliminal, ceva. Un soi de - ia uite cat am cheltuit pentru tine. Sau poate chiar a uitat sa le scoata. Nu asta e important.

Important e ca m-a frapat diferenta de pret intre produsele masculine si cele feminine. De exemplu, o apa de toaleta pentru barbati Malizia costa 21 RON in timp ce acelasi produs, dar pentru femei - in paranteza fie spus, habar n-aveam ca Malizia face ceva pentru femei - costa 35 RON. Acelasi gramaj. Chestia asta mi-a adus aminte de diferenta de pret pe care am platit-o pentru un tuns de-al meu si de-al maica-mii cand a fost la mine. 15 minute eu, 15 minute ea. Cost eu 20 dolari, cost ea 35 dolari.

Asa ca m-am gandit sa verific niste preturi prin magazinele online romanesti, sa vad daca exista discriminari intre sexe. Si iata ce am gasit pentru produse comparabile ca si calitate, cantitate si model: de la Avon, apa de parfum Christian Lacroix Rouge pentru ea - 119 RON. Acelasi produs pentru el - 99 RON. Crocs pentru ea - 119 RON. Crocs pentru el - 109 RON. Tricou pentru ea - 119 RON. Tricou pentru el - 99 RON.

Read more

De Paste, dolarul canadian cat leva bulgareasca

April 30, 2008 by stash · Leave a Comment
Filed under: Romania 

Nu, nu-i un banc, daca ar fi sa ne luam dupa site-ul BCR care anunta pentru un dolar canadian acelasi curs de schimb ca pentru o leva bulgareasca. Uimit de scaderea intr-o zi a valorii dolarului cu aproape 20% am aruncat un ochi la BNR, dupa care se orienteaza bancile si am inteles ca cei de la BCR au copiat si ei cu un rand mai sus.

No, postul lung scade focusul. Deci fara panica, noi astia de traim in Canada, suntem in continuare la fel de saraci comparativ cu Europa, dar macar n-am coborat la nivelul Bulgariei. Inca!

Read more

Sa radem cu American Build

April 24, 2008 by stash · 4 Comments
Filed under: Random 

M-am plimbat deunazi pe unul din cele mai haioase siteuri legate de hale metalice, pe care mi-a fost dat vreodata sa ajung. Adica nu stiu daca voua o sa vi se para la fel de haios, ca e cam specializat. Am nimerit pe el prin ricoseu, vazusem o reclama pe dece blog si am dat click, de curiozitate sa vad ce companie de constructii isi face reclama pe un blog generalist. Si am vazut. Nici macar nu stiu de unde sa incep cu analiza.

Pe site sunt tot soiul de informatii bizare. Se spune acolo ca halele metalice usoare livrate de respectivii rezista la cutremure de 9 grade pe scara Richter. Adica halele lor rezista la un cutremur care de obicei produce modificari de relief, daca ma intelegeti dvs. Super! Alta goanga, ca nu pot sa-i spun altfel, este garantia oferita de pana la 50 de ani. Garantia!

Mereu am avut impresia ca romanii confunda garantia cu durata de viata. Mai stiu eu o firma mare care cand a intrat in Romania cu acoperisuri metalice declara peste tot ca garantia este de 50 de ani. Dupa cativa ani, s-a ajuns sa se emita documente cu adevarata garantie, care era de 15 ani. Pt informarea neinitiatilor voi preciza doar ca nici macar podurile de metal nu sunt garantate 50 de ani. Durata de viata insa este altceva!

Read more

Uituc cu câine rau

April 22, 2008 by stash · 2 Comments
Filed under: Life in Montreal 

Am uitat ca trebuie sa-mi fac taxele. Pur si simplu m-am luat cu altele. Fiind in intarziere, m-am dus la o firma de contabilitate sa bage aia benzina si sa respect termenul de 31 aprilie. Insa e mai scump decat face! Pretul pentru urgenta e cam de 3 ori mai mare decat pentru aia care nu’s uituci.

Asa ca am avut de ales. Ori depun declaratiile cu intarziere si incasez o penalitate de 5% din suma pe care trebuie s-o dau/iau, ori platesc triplu. Cum sunt un tip caruia îi place riscul, am ales penalitatea. Exista sansa de 1% sa n-am nici de dat, nici de luat. Si 5% din nimic dau oricand.

***

Stateam sambata la o bere si un BBQ pe terasa cu niste amici. Betty, canishul meu care din cand in cand se crede la tara in Romania, latra de mama focului de pe patio inspre poarta de la strada. Ca treceau diversi pe partea cealalta a strazii si chestia asta il deranja. Asa cum il deranjeaza orice trecator care indrazneste sa se plimbe pe o raza de 1 km in jurul locuintei mele.

Read more

Next Page »