Another one bites the dust
Dear Ringo member,
After much consideration we have decided to end the Ringo service. As of June 30, 2008 the Ringo service is ending and you will no longer have access to your Ringo account.
Thank you for being part of the Ringo community.The Ringo Team
799 Market St, 7th Floor, San Francisco, CA 94103
Bineinteles, eu nu sunt membru Ringo. Dar am prieteni care sunt si cand ei m-au invitat, adresa mea de mail a ramas in baza lor de date, drept pentru care Ringo ma spamuia odata pe luna. Spamm-ul de luna asta anunta ca serviciul se inchide. Pagina lor de internet zice si ea ceva de genul asta. Insa nu pot confirma sau infirma daca e adevarat.
Efectul piratarii unui soft
Apropo de piratarea de softuri si de incercarile companiilor de a stopa fenomenul. Acum ceva ani, fenomenul de piratare era in plin avant in Romania. Probabil ca si acum este, insa s-o fi mai redus. Dar pe atunci companiile producatoare nu pareau extrem de afectate de acest lucru. Care era motivul?
Sînt programe de calculator care nu se invata intr-o zi sau doua. Se invata in luni si luni de zile, de practica si exercitiu. Programele de modelizare structurala fac parte dintre ele. Insa licenta unui program poate ajunge si la cinci mii de dolari. Companiile de proiectare din Romania au inceput sa plateasca aceste licente, insa de unde oameni care sa lucreze pe ele?
Ei bine, fostii studenti care au piratat acele programe, sînt cei care lucreaza azi pe ele. De unde sa aiba experienta cineva daca nu lucreaza cu programul? Si de unde sa ia programul, daca licenta e cinci mii de dolari? Facultatile pot avea cel mult o versiune studenteasca, insa, desi nu mai sînt la curent cu ce programe pot oferi studentilor, am indoieli ca vreunul din softurile din pachetul de la CSI este disponibil fie si in varianta demo. Asa ca studentii piratau la greu programele, invatau sa lucreze pe ele si odata iesiti pe piata muncii aveau experienta in “proiectare asistata de calculator”.
E-mailul intre personal si profesional
E-mailul a devenit in zilele nostre un mijloc de informare fara de care nu ne putem inchipui comunicarea. Majoritatea dintre noi avem minum doua-trei casute de e-mail, cel mai adesea de la marile servicii Yahoo, Google, AOL ori MSN. Pe langa asta mai avem e-mail de la compania la care lucram, si eventual de la propriul nostru domeniu de internet in cazul in care avem unul. Mai mult, furnizorii de servicii de internet ne ofera automat o casuta de e-mail apartinand domeniului lor: UPC, RDS, Videotron sau Rogers (ultimii in Canada).
Insa cata lume stie sa managerieze toate aceste casute de e-mail? Majoritatea cunoscutilor mei folosesc o singura adresa de e-mail, fie ca este vorba despre mailuri profesionale sau personale. Ceea ce eu consider a fi o greseala. Voi incerca sa expun mai jos motivele.
1. Accessul. Companiile care se respecta ofera angajatilor adrese de e-mail. Insa aceleasi companii, limiteaza accesul la aceste adrese de e-mail care nu pot fi accesate decat de pe serverele proprii. Cu alte cuvinte, daca sinteti in vacanta sau acasa si vreti sa va accesati adresa de e-mail, nu veti putea s-o faceti. Daca folositi adresa respectiva pentru e-mailuri proprii, nu veti avea acces la ele.
Antichitati
Cineva mi-a dat un Compaq Armada 1700, din 1990 toamna. Sau stati asa, cred ca era vara, cam cand s-a intamplat primul razboi din Golf. Nu mi-e clar exact cand a fost construit, insa imi pare antebelic. Amicul a vrut sa scape de el, eu fac colectie de gioarse, asa ca ne-am inteles. Si sa stiti ca scrie in germana pe el, asta ca sa fie mai interesant.
L-am curatat frumos, ras tot la zero, instalat XP-ul ca nu mai am nici un disc cu Win 98, instalat numai strictul necesar (VLC media player, ca stie tot, Adobe 8 ca stie tot, drivere pt camera mea digitala Cannon, pachetul Microsoft Office, YMessenger, FeedReader si BlogDesk). Are numai vreo 8 GB de spatiu pe hard disk, este un Intel Pentium II, 299 MHz, 160 MB de Ram. Antic, nu v-am spus?
Ei bine, gioarsa asta de laptop merge de bubuie. Spre stupoarea mea, merge mai bine decat calculatorul meu de la birou. Care se vrea cica recent. Nu stiu daca motivul principal pentru care merge asa bine e ca tocmai i-am reinstalat sistemul de operare, insa sînt uimit. Are hibe, bateria îi tine numai vreo ora jumate, nu afiseaza cat a mai ramas si in plus i se mai stinge ecranul de nebun, odata la doua zile.
Bug in Opera
Din cand in cand verific cum mi se afiseaza blogul in cele trei browsere de internet, Explorer, Firefox si Opera. Face parte din “serviciul clienti“. Aseara am observat cu stupoare ca Opera imi afisa doar 28 de abonati prin Reader iar Explorer si Firefox imi aratau cifra de 45 cititori.
Habar nu am care sa fie motivul acestui bug si mi se pare foarte ciudat sa taie din numarul de abonati in conditiile in care de obicei sînt probleme de afisare de pagina, layout si altele, nu de diferente de cifre.
Google ne-a bagat in seama
Ne-am dat dracu’! Google a lansat serviciul de traducere online in si din romana, anunta Zoso. Si bineinteles ca traducerile sînt aproximative, caci scopul principal al serviciului este sa-ti faci o idee despre ce e vorba intr-un text si nu sa-ti faca o traducere à la Corneliu M. Popescu.
In plus, abia stim noi sa scriem in limba romana, ce sa-i mai cerem si lu’ Google saracu?
Xobni – plugin pentru Outlook
Nu stiu cine mai foloseste Outlook 2003 sau 2007de la Microsoft – eu unul am si uitat cand l-am folosit ultima data – insa pentru cei care nu se dau dusi de langa nenea Bill Gates, gasiti AICI un plugin foarte interesant.
Programelul asta completeaza atat de bine Outlook incat Microsoft i-a facut deja o oferta de cumparare fabricantului, Xobni Corporation, o companie din San Francisco detinuta de trei tineri care au abia 20 de ani. Si ale caror ganduri de marire includ pluginuri si pentru Gmail, Yahoo Mail, Hotmail, Entourage, Thunderbird si Apple Mail. Bill Gates a facut o prezentare a acestui produs in februarie trecut, Niklas Zennstrom, unul din cei doi miliardari de la Skype, a contribuit cu fonduri de 4 milioane $US ca investitie in Xobni iar unul din fostii vice-presedinti la Yahoo!, a fost angajat recent ca director general.
Viata in Silicon Valley
Apartamentul de doua camere al Nicoletei si al lui George este situat in plin centrul San Francisco-ului. Ferestrele largi ofera o vedere incredibila asupra Bay Bridge si soarele inunda locuinta. Cele mai bune restaurante din oras nu sînt decat la 10 minute de mers pe jos. Parcarea insa este imposibila. In fiecare zi Nicoleta este nevoita sa piarda intre 30 de minute si o ora pana sa gaseasca un loc. Apartamentul costa 2,600 USD pe luna si lunile trec repede.
Nicoleta s-a mutat in micutul apartament cochet iarna aceasta pentru a incepe un nou job de designer de interfata la Apple. In acest timp, George locuieste inca in vechiul lor apartament din Los Angeles. Cuplul dorea sa se mute impreuna la San Francisco, insa in ultimul moment George a primit o oferta de nerefuzat: un job pe dezvoltare de produs la MySpace.
Acum relatia lor este la distanta. Sapte ore de drum îi separa. Este pretul platit pentru avansarea in cariera in Sillicon Valley. “Este complicat, ne costa multi bani si pune la incercare relatia noastra, insa in prezent este singura solutie” rade George, imbratisand-o pe Nicoleta. Sînt amandoi in livingul meu din Montreal, unde am reusit sa-i atrag afland ca sînt in Montreal, la botezul ultimului nascut al surorii lui George. “Uite, zice George, ca sa reusim sa venim impreuna aici, Nicoleta a trebuit sa vina la Los Angeles ca sa luam impreuna avionul. Asa ca a plecat de acasa la 3h00 dimineata, si abia am fost la aeroport la 11h30“
