Cînd mi-am comandat pe Amazon The Obama Diaries, indus în eroare de câteva comentarii laudative citite pe net, nu stiam cine este Laura Ingraham. Cartea parea a fi o satira extrem de misto scrisa la adresa familiei presedintelui SUA, un soi de jurnal fictiv tinut de Barack, Michelle si apropiatii lor. Dupa ce am primit cartea si am citit-o din scoarta în scoarta, mi-a parut rau dupa banii aruncati.
Autoarea The Obama Diaries este un radio host conservator din aceeasi tagma cu Rush Limbaugh. Si stim cu totii (aia care urmaresc viata politica americana) ce amuzant este Rush Limbaugh. Cam în acelsi gen e Laura Ingraham numai ca e blonda, tânara si poarta fusta.
Sub pretextul unui jurnal ‘’satiric’’, Laura Ingraham se dezlantuie la adresa familiei prezidentiale si a democratilor cu niste argumente care m-au pus în fund. Pe lânga lirismul retoric si declaratii patriotarde, care explica foarte bine de ce înca mai exista rednecks în America al autoarei cartii, Vadim Tudor ar trebui felicitat pentru discretie oratorica si limbaj retinut. Autoarea foloseste asa numitul jurnal pentru a-si declara iubirea fata de America, credinta în ‘’a contry like no other in history of mankind’’ si alte crezuri care explica superb cam ce e în capul unor sustinatori feroce ai partidului republican. Cartea e plina de capitole cu titluri care de care mai sugestive: Why we’re great sau America’s exceptionalism.
Din pacate, cumparasem cartea asa ca am rezistat stoic pâna la sfarsit. Aceasta aparitie editoriala este atât de noua încât în carte se face referire la filmul Green Zone cu Matt Damon, care abia a aparut pe DVD. Care film este bineînteles desfiintat pe motiv ca pelicula ‘’casts America as the aggressor and goes out of its way to portray an Iraqi general in a compassionate light’’.
Pacat de jurnalul fictional propriu-zis! Daca s-ar fi limitat la el, cartea ar fi fost chiar misto de citit.
***
The Obama Diaries de Laura Ingraham
The Diary of First Lady Michelle Obama (January 21, 2009)
I’ve got to tell you, making history is exhausting. After the parade and balls and the Jonas Brother’s drop-by, I am now stuck in this drafty white mausoleum of a house, arranging bedrooms! I’d like to see Barack get five people situated in a new house overnight.
This morning I am sitting with Mama at the breakfast table in my robe, just worn out, and Barack walks in all spiffed up, giving me that ‘’The First Lady have big plans today?’’ jazz. I threw my newspaper down, looked him straight in the eyes and said ‘’Listen, buddy, you go arrange the girls’ bedrooms and I’ll go meet with national security team, okay? Believe me, that’s easier. And I probably know more about national security than you!’’
He didn’t say a word. When he tried to quietly slink away, Mama gave him the evil eye and said, real loud, ‘’This First Lady’s got bigger plans than you’ll ever have, string bean!’’ Even the servants were laughing.
I begged those Bushes to let us stay at Blair House, the White House guest residence, after the election and bring our things in slowly. But noooo! They had ‘’dignitaries to accommodate’’. So we were cooped up like refugees over at Hay-Adams where they even didn’t had conditioner in the bathroom. The Bushes should have gotten the hell out of this house after the election and let us move in. We’re historic! Mrs. Literacy and Mr Illiterate should have gone to a hotel. Didn’t they already had their eight years?
***
Cum spuneam, jurnalul fictional mi se pare amuzant. Din pacate, doar câteva pagini sînt scrise în acest fel iar restul sînt declaratii patriotarde puturoase despre maretia Americii si rolul sau de lider în lumea civilizata.