Dupa cum stiti, în Romania se asculta telefoanele. Si dupa aia se publica convorbiri particulare. Cum ar fi cea dintre Adrian Mutu si un bisnitar. Sau cea dintre un blogăr cunoscut si un jurnalist mediocru. Discutii din astea, absolut fara importanta pentru interesul public, exceptând faptul ca cei care le poarta sînt eventual persoane publice.
În ultimile week-enduri nu prea mai reusesc sa ma înteleg cu parintii mei la telefon, pt ca se aude ca si cum cineva ar trage cu urechea. Ca un cuplaj telefonic din vremuri de demult. La începutul convorbirii se aude o pacaneala si sonorul scade. Probabil ma înregistreaza SRI-ul si apoi îi da caseta lui Traian mântuitorul neamului, sa o asculte seara înainte de culcare. Pentru ca Traian e un om foarte ocupat zilele astea cu petardele de la vami si cu noul prim ministru care nu va fi, m-am gândit sa-l ajut putin si în spiritul lipsei de intimitate care caracterizeaza oricum societatea româneasca în aceste vremuri tulburi ce vor fi cunoscute în istorie drept ‘’epoca neagra a guvernarii basiste’’, sa public direct pe blog aceasta convorbire cu parintii mei, ca sa nu mai trebuiasca sa stea saracul noaptea treaz sa asculte casete sau sa citeasca transcrieri pline de greseli de ortografie.
***
Suna telefonul. Raspunde mama, moment în care se aude o pacaneala si sonorul scade în intensitate.
- Sarut mâna!
- A..ce faceti? Ma gândeam ca ai sa suni. Cum e vremea pe la voi?
- Ninge dar e soare.
- Cum ninge daca-i soare?
- Ninge oblic, ca bate vântul.
Pauza. Mi-l închipui pe SRI-ist scarpinându-se în cap.
- La noi e cald deocamdata, s-a dus zapada.
- Voi ce faceti?
- Uite acum am venit de la biserica, am dat o icoana la sfintit acum doua luni si acum am fost s-o iau de la parinte.
- A sfintit-o doua luni?
- Sase saptamâni.
- Stai asa sa pricep. Sfintirea unei icoane dureaza sase saptamâni? Pai ce-i face, o sfinteste la milimetru patrat?
- Asa e traditia, sase saptamâni.
- O afuma pe îndelete în miros de tamâie?
- Nu stii tu. Asa se face.
- Aha. Altfel ce mai e prin tara?
- Vai de capul nostru. Basescu ne-a anuntat si saptamâna asta ca a trecut criza, da’ nu stiu doamne iarta-ma cine se mai uita-n gura lui. Stii ca i-a arestat pe toti care au lucrat vama de la Siret?
- Eh, pacalici. Daca vroia sa faca o treaba profesionista, trimitea autobuzele si mascatii si în Canada ca aproape toti vamesii care au lucrat la Siret între 90 si 95 au emigrat. Da’ el saracul a aflat abia acum de coruptia din vami.
- Cica i-a zis SRI-ul.
- Pai da, ca el e asa de rupt de realitate ca trebuie sa-i zica SRI-ul ce e prin vami. Probabil tot SRI trebuie sa-i spuna si câte grade are apa calda.
- Ma uit si eu la televizor sa vad ce se mai întampla si ma apuca jalea.
- Nu te mai uita! Hai ca trebuie sa plec, salutari tatei si sarut-mâna. Ne auzim data viitoare!
Închid telefonul.
***
Uite Traiane, pâna transcrie ascultacul tau convorbirea, ai aici textul. Suna repede la Hotnews si zi-le sa dea convorbirea pe prima pagina, ca e de interes national.
Stalinistule!
Cred sincer ca Elena Udrea ar putea fi viitorul Presedinte al Romaniei. Are niste calitati si atribute care o disting ferm fata de ceilalti posibili contracandidati. În cele ce urmeaza va voi prezenta argumentele mele pentru care o consider pe Elena Udrea perfecta pentru Presedentia României:
1. Generozitatea si altruismul. Elena ar putea fi presedinte pentru ca Emil Constantinescu sa nu ramâna în istorie drept cel mai idiot si depasit de evenimente presedinte. Elena ne-a demonstrat deja ca stie cine-i presedintele Norvegiei, deci ar putea sa aseze Romania acolo unde-i este locul.
2. Inteligenta nativa. Se refera la români drept ‘’urmasii lui Traian. Traian Basescu’’. Este evidenta din aceasta declaratie inteligenta ei nativa si apartenenta la mentalitatea poporului român care spune ‘’pupa-l în fund pe seful tau’’. De aici rezulta o independenta si autonomie iesita din comun pentru un politician.
3. Stie ce vor sa auda românii. Discursurile ei sînt memorabile si vor ramâne înscrise în analele stiintelor politice prin calitate si precizie. Nu vorbeste niciodata banalitati si nu-si spala niciodata rufele murdare ale partidului în fata camerelor TV.
4. Nu are nevoie sa citeasca discursurile. Are o memorie incredibila si nu foloseste niciodata notite.
5. Aduce o audienta de calitate. Elena e grozava la acest capitol, numai oamenii inteligenti si educati se uita la interventiile ei televizate. Altfel OTV-ul n-ar mai invita-o sa-i scuture scamele de pe guler.
6. Învata din greseli. Stie ca gresit cu biletelul lui Tariceanu asa ca de atunci n-a mai scapat niciodata pisica din brate. Cum ar fi sa dea detalii despre rapirea din Irak si fuga lui Hayssam.
7. Se aliaza numai cu oameni inteligenti si de calitate care nu gresesc niciodata. Se stie ca prietenii ei cei mai buni sînt Cristian Preda, Monica Macovei si TRU.
8. A înteles perfect principiile capitalismului. La numai 36 de ani e ministru, a fost ministreasa peste doua ministere în acelasi timp, doctor în stiinte juridice, femeie de afaceri de succes, milionara în dolari si profesor universitar. Nici macar Tiriac nu a reusit atâtea lucruri pâna la 70 de ani.
9. Stie care-i sînt atuurile profesionale si le foloseste. Faptul ca toti colegii prefera sa i se uite în decolteu cînd ea le vorbeste, arata ca a reusit sa stapâneasca perfect viata politica plina de valori a Romaniei.Daca ar scoate o caseta sexy, rata ei de aprobare s-ar ridica probabil la cote neatinse nici de Iliescu în Duminica Orbilor.
10. Nu are idei proprii. Dar acesta e un lucru foarte bun. Primim ideile lui Traian Basescu într-un ambalaj mult mai atragator.
Parerea mea e ca Elena Udrea e cea mai buna urmasa la Cotroceni, a lui Traian Basescu. Ar fi pacat ca mostenirea brilianta a acestuia din urma si politica lui de viziune extraordinara sa se piarda la sfarsitul actualului mandat.
Votati Elena Udrea!
Ieri a fost prima data în ultimii 4 ani cînd m-am uitat la televiziunile romanesti (asta daca exclud cele cîteva minute pe care le-am petrecut în fata tv în timpul vacantei mele în Romania, anul trecut). Eram si eu curios ca tot românul sa vad care-i rezultatul acestor alegeri.Si am ales s-o fac boiereste, cuplându-mi laptopul la internet si apoi la TV-ul meu cu diagonala de un metru jumatate.
Ïnchipuindu-mi ca streamul de internet al televiziunilor de stiri sînt foarte aglomerate, am ales sa încep cu National TV. Unde era sa adorm în timpul jurnalului de la ora 18h30. Nu pentru ca ar fi fost neinteresant, ci pentru ca au dat atât de multa reclama si self-promotion încât la un moment dat am uitat la ce emisiune ma uit. Am prins sfarsitul jurnalului cu 5 min de stiri, dupa aia 15 de reclama, 3 minute sport, alte 15 min reclama, 5 minute meteo si alte 15 min reclama. Suficient încât sa-l faca pe cel mai rabdator om din lume sa înjure de minim doua ori. Eu nu-s asa rabdator, asa ca am înjurat de mai multe ori.
Spre ora 19h30 am deschis o bere si mi-am tras alaturi un pumn de seminte din alea de bostan, prajite si un pic sarate. N-am mai mâncat seminte de bostan de cînd am plecat din Romania, si cînd am gasit disponibile la Cananut, un magazin de seminte din Montreal, mi-am cumparat un kg cu 15 dolari, ca sa am ce rontai pe timpul acestor alegeri prezidentiale. Pentru ca trebuia sa intru în atmosfera.
Cel mai bine am intrat în aceasta atmosfera cînd, plictisit de moarte de National TV, am dat pe Antena 3. Acolo era o emisiune a unei isterice, Dana Grecu sau ceva de genul, care m-a transformat în doar cinci minute dintr-un tip super relaxat într-un tip foarte nervos si cu porniri ucigase. Avea invitati în studiou, pe care nici macar nu-i lasa sa deschida gura. Punea întrebari în rafala, nu astepta raspunsurile si tragea singura concluziile. printre cele mai idioate pe care mi-a fost dat sa le aud vreodata. Ïn secunda aia l-am înteles pe Base. Pe cuvântul meu! Daca toti aia de la Antena 3 sînt ca idioata aia, apai n-am de ce sa ma mir ca Basescu se razboieste cu televiziunile. Sincer, cred ca si eu as face la fel.
Dupa care Antena 3 a anuntat rezultatele. Bineînteles ca a furat startul. Priviti ora din coltul dreapta jos la fotografia de mai jos.
Cel mai tare a fost faptul ca proasta aia de la Antena 3 a anuntat senina în jurul orei 19h45 ca ‘’Antena 3 va va oferi prima rezultatele alegerilor cu doar cîteva minute înainte de ora 21h00’’, de unde rezulta clar ca actiunea a fost premeditata.
Dupa care au fost discursurile candidatilor, la care am râs cu lacrimi. ïn primul rând ca Base a vorbit despre rezultatul la referendum în loc sa vorbesca despre rezultatul la alegeri. Ïn al doilea rând ca acelasi Base s-a lungit atât de mult cu discursul încât Crin Antonescu care-si astepta rândul, si-a lasat balta staff-ul si a iesit la o tigara. Pe cuvânt de onoare, l-au filmat televiziunile. El fuma pe hol în timp ce fraierii îl asteptau în fata microfonului.
Ïn timpul asta Base îi tot tragea cu referendumul. Cînd i-a expirat timpul, Antena i-a luat maul facând legatura sonora cu discursul lui Geoana în timp ce Base înca vorbea. Apoi i-a dat cuvantul lui Crin în timp ce primii doi înca vorbeau. Panarama de pe lume, n-am vazut asa ceva! Bineînteles cînd a început Oprescu, Crin abia ce se încalzise 
Pe la 21h30 (ora 14h30 la Montreal) am plecat la un vecin român de lânga mine, sa ne îmbatam în timp ce ne uitam la la Sinteza Zilei unde erau invitati vreo 10 analisti ai lui peste congelat în studio. De cînd puii mei Oana Dobre, Ciutacu si Badea or fi analisti si de ce or crede ei ca parerea lor conteaza, habar nu am. I-o fi ducând mintea, nu zic, dar au tot atâta calificare sa-si dea cu parerea despre politica cît am eu sa-mi exprim parerea despre metodele de înmultire a euglenei verzi.
Frisca de pe tort a venit cînd la aceeasi Antena 3 au mai venit si o gramada de oameni politici care n-au mai încaput în studio, asa ca au fost asezati într-un alt sudio si vorbeau cu astia din primul studio prin televizoare. Ma tavaleam pe jos de râs! 20 de imbecili încercau sa faca teoria chibritului si sa despice firul alegerilor în patru. Stiti cam cum erau discutiile? Cam ca la Piata Obor pe vremea lui Ceasca cînd se bagau tacâmuri la alimentara.
N-am mai rezistat si am cuplat laptopul amicului pe Hulu.com si ne-am uitat la vreo doua episoade din Bones. Oricum, am fost mult mai câstigati.
Concluzia? Programele televiziunilor românesti sucks big time! Toti moderatorii lu’ peste ar fi someri în oricare alta tara în afara de Romania. Si cum aud tot mai des ca unii ar cam avea gânduri de plecare daca iese Basescu, cred ca e un motiv suficient de bun pt mine sa-mi misc curul la turul II si sa-l votez pe Marinar.
Azi sint alegeri in Gabon. De unde stiu? Consulatul lor a inchiriat lobby-ul (holul de intrare) al cladirii detinute de compania la care lucrez. Ieri, la terminarea programului, am coborat cu liftul si am dat peste sectia de votare a Gabonului pe care aia o amenajasera exact in fata lifturilor.
Cinci mese puse cap la cap, doua steaguri de o parte si de alta, citeva scaune pentru membrii comisiei si doua cabine de vot realizate super-simplist. Undeva in spatele meselor erau pregatite citeva cutii de carton drept urne de vot. Cind se umplea una, se inlocuia cu alta.
Asta era tot!
Mi s-a parut una din cele mai misto chestii legate de alegerile in diaspora. Cum ar fi ca Ambasada Romaniei sa inchirieze pt o zi holul de la intrare al unei cladiri de birouri in toate marile orase canadiene, americane sau chiar europene si australiene? Cit de mari ar putea fi costurile? Cit de greu ar fi sa gasesti 3 sau 4 doritori sa faca parte din comisia de vot si sa transmita toate rezultatele la ambasada din tara respectiva?
Gabonul reuseste. Romania de ce n-ar reusi?
Imediat după ce am citit http://romaniadeieri.blogspot.com/2009/08/sefii-de-partid.html pe blogul lui Dan Şelaru, România Obiectivă, am decis că va fi punctul de pornire pentru primul meu post pe cafeina.ro. De fapt, ceea ce am citit eu era doar ultima parte, despre lupta între adevăraţii şefi de partid Elena Udrea şi Marian Vanghelie.
Iniţial m-am gândit să scriu o elegie despre cum a ajuns România obiect de dispută între un simbol al tupeului şi al lipsei de educaţie şi un simbol al parvenitismului pe bază de atuuri fizice şi al nepotismului. Apoi am vrut să scriu o pledoarie pentru prezenţa la vot, ca singură armă de luptă împotriva ascensiunii unor astfel de personaje. Până la urmă, nu mai vreau să scriu nici despre una, nici despre alta.
La urma-urmei, nu am fi singura ţară condusă de un incult cu tupeu, iar de femei şi bărbaţi care s-au căţărat pe umerii protectorilor până în vârful piramidei e plină istoria. Unii chiar au fost, până la urmă, mari conducători. Mai curând e trist că ajungem să privim cu nostalgie vremurile în care luptau pentru putere Ion Iliescu şi Corneliu Coposu, ambii chiar având idei şi asumându-le. L-am urât pe Iliescu, dar am ştiut întotdeauna cine e şi uite că, prin comparaţie şi fără voia mea, încep să îl respect.
Tocmai asta e problema, că nu ştim ce gândeşte Marian Vanghelie şi nici Elena Udrea. Nu ştim decât că unul face greşeli gramaticale şi cealaltă are decolteu şi fustă scurtă. Nici ei nu prea ne ajută în acest sens pentru că nu ne spun decât părerile lor despre adversarii politici şi, din când în când, în cadru organizat, despre parteneri. Dacă tot e să fie conduşi de Marian Vanghelie sau Elena Udrea poate ar avea dreptul şi românii să afle ce cred respectivii despre rolul statului în economie, despre relaţia cu Rusia, despre impozitul unic sau despre legalizarea drogurilor uşoare. Nu auzim altceva decât ironii golăneşti şi nu vedem decât grimase.
Cad în elegie? Ei bine, nu. Nu e încă un bocet pe fotografia sărmanei ţărişoare rămase departe pradă ulilor şi şacalilor. Aş vrea să încerc şi să încercăm împreună altceva.
Dintre cei care urmăresc acest blog (în care îi mulţumesc lui Stash pentru că îmi oferă privilegiul să scriu), cei mai mulţi au plecat în străinătate pentru că simţeau că au valoare prin ei înşişi şi mai simţeau că această valoare nu poate fi preţuită în ţara lor la justa ei valoare. Acelaşi sentiment îi animă pe toţi cei care pleacă, de la studenţii eminenţi care ajung mai apoi profesori, ingineri, medici de elită şi până la ţăranul care pleacă în Italia să se facă zugrav. Alţii, care simt acelaşi lucru, nu au plecat sau nu au plecat încă. Şi unii dintre ei citesc ce scrie pe aici. Cu toţii mai avem ceva în comun: dincolo de faptul că am plecat sau vrem să plecăm, de scârba declarată sau sugerată, de lipsa de speranţă că s-ar mai putea schimba ceva, ne pasă de România. Nu putem să ne abţinem să aflăm ce se mai întâmplă acolo, cu aceeaşi dependenţă şi fascinaţie bolnavă pe care o resimt unii intelectuali faţă de OTV sau telenovele. Am putea să ne asimilăm comod în locurile în care trăim sau să ne integrăm cuminţi în sistem, dar ceva nu ne dă pace.
Mă întreb dacă nu am putea să facem ceva cu aceste două însuşiri comune, ceva pozitiv. Mă întreb dacă nu putem schimba şi idei despre ceea ce s-ar putea face pentru ca Marian Vanghelie şi Elena Udrea să nu conducă România sau să fie măcar obligaţi să spună încotro vor să o conducă. Mă întreb dacă nu putem să avem cumva o influenţă, pentru că suntem destul de mulţi şi nu tocmai mărunţi. Poate încercăm să căutăm oameni care merită admiraţi şi susţinuţi, nu pentru întregul lor, dar măcar pentru o idee. Poate găsim o idee sau chiar mai multe şi le promovăm cumva. Poate facem un gest prin care să semnalizăm celorlalţi că existăm. Măcar haideţi să discutăm altfel, să încercăm să tragem măcar cu coada ochiului către înainte. Poate vedem ceva sau, dacă nu, măcar mai schimbăm subiectul.
CONSTANTA, Romania — An anti-Semitism monitoring organization in Romania has filed an official complaint with prosecutors against a mayor for taking part in a fashion show dressed as a Nazi officer and wearing a swastika. Radu Mazare, the mayor of Constanta city, is no stranger to showmanship. He once appeared at a public event dressed as James Bond, and he has done fashion magazine spreads. (…)
(…)Romania denied participating in the Holocaust until 2004, when it accepted the findings of an international commission that Romanian authorities killed up to 380,000 Jews during World War II in territories under their control (…)
Articolul întreg preluat de HuffPost de la Associated Press AICI. Nu va jenati sa cititi comentariile, merita!
Anyway…
Ar putea sa ma lamureasca cineva de ce Associated Press crede ca Romania a recunoscut ca a participat la Holocaust si ca a omorât 380 mii de evrei? Chiar am recunoscut asa ceva oficial?
S-ar putea sa ma însel, însa mi se pare ca Italia si Ungaria n-au recunoscut niciodata ca Holocaustul a avut loc pe teritoriul lor. Nu ca n-a avut loc. Ca n-a avut loc la ei în tara. Caz în care Iliescu si compania sînt cei mai mari idioti care au umblat pe fata pamântului, daca mai era nevoie de vreo demonstratie.
Motto: “Soarta mea a fost hotarata de destin.” (Marean Vanghelie, sau poate chiar poporul roman)
Traian Basescu calcînd apasat pe urmele lui Iliescu
Senzatia de voma care m-a cuprins azi ascultand discursul lui Basescu de la investirea guvernului e greu de comparat cu altceva decat cu anuntul lichidarii lui Ceasca in ziua de Craciun 1989. Atunci, o gasca de criminali cu Iliescu in frunte au lichidat un alt criminal in cel mai pur stil mafiot si ne-au pus noua, boborului, responsabilitatea in carca in fata comunitatii internationale.
Acum, un politician care s-a folosit in decembrie 2004 de exasperarea noastra ca sa invinga in turul doi un individ perceput impreuna cu partidul lui drept un mare corupt si un dusman al democratiei, ne-a vandut pe toti, aliindu-se plin de satisfactie, — cu aceiasi banditi pentru eliminarea carora a fost ales ca presedinte.
Neobrazarea lui Traian Basescu a depasit cu mult cotele de tupeu ale lui Nastase, iar seninatatea solemna cu care spune lucruri ingrozitor de grave e fie idiotenie crasa fie cinism de cote infractionale.
Basescu a spus in seara asta ca isi vede realizat visul: refacerea feseneului. Ticalosia asta a rostit-o cu zambetul pe buze. A mai spus ca guvernul Boc — care arata ca distributia de rezerva la Prison Break — are cea mai solida sustinere politica in parlament. Evident, rationamentul asta duce la concluzia ca cel mai stabil guvern, cu cea mai solida sustinere politica, era cel al lui Dej, si apoi cel al lui Ceasca.
In ura lui pasionala fata de penelei, taricei si patrici, Basescu l-a pomenit de vreo trei ori pe Fenechiu, dar n-a suflat o vorba despre oprisani, vanghei, dipi, michispagi, mironmitrii si altii pe care ii ura “profund” inainte de 2005.
Iar solutia imorala din 2004, Felix, a devenit acum la fel de morala ca si Elena Udrea, troznelia lu’ dom’ primar, care nu s-a lasat pana nu s-a vazut si ea ministreasa atunci cand sefu’ s-a zgaibarat in capul mesei nationale.
Pe modelul alcoolicului ursuz, care dupa ce a tras prima dusca de rachie, vede dintr-o data toata lumea in roz, ca apoi sa devina artzagos, furios si chiar violent pe masura ce ingereaza bastarca, squatter-ul din palatul Regelui de la Cotroceni a declarat, ambetat de viziunea lui Boc in armura (stiti, figurinele alea micute din plastic), ca la noi nema criza financiara, si ca o mica problema e ca am pierdut pietele de desfacere ale produselor noastre competitive (din cate stiu, razboiul Iran-Irak s-a terminat din 1988, si Saddam nu mai vrea camioane de la Brasov ca il plimba Ceasca in carca prin iad oricum).
Asemenea prostie din partea unui ghiolban batran la birtul de cartier de langa uzinele Steagul Rosu e plicticoasa. Din partea unui sef de stat, e motiv de emigrare.
Dupa patru ani, lui Basescu i-a cazut, in fine, si ultimul fulg din aripile de arhanghel, iar de sub ele s-au itit solzii de diavol. Rosu.
Capsunari din toate tarile, ramaneti cu bine. Unde sunteti. Felix — pardon, Feliz — Navidad!
Azi împlinesc o varsta interesanta. E o cifra care se împarte perfect la 1,2, 3, 4. E o cifra care e suma lui 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, si 8. Matematica zice ca cifra pe care o împlinesc azi e o cifra semipefecta. Adica e un numar care reprezinta suma numerelor prin care se divide perfect. Stiam eu ca sînt aproape de perfectiune!
Da’ ce, v-am pierdut pe drum? Pai atunci hai sa va aduc mai la subiect!
M-a sunat un prieten de varsta mea sa ma felicite, cum e si normal. Din vorba în vorba începe sa-mi mai povesteasca de prin Romania, de care eu sînt cam rupt zilele astea. Îmi zice cu obida ca în orasul meu natal, aflat sub tutela unui PDL-ist de frunte, nu este apa calda decat sambata doua ore. Îmi zice ca ala a avut bani sa vopseasca orasul în portocaliu, a schimbat toate bordurile în oras care fusesera deja schimbate de administratia precedenta, dar nu a avut bani sa plateasca utilitatile publice. În schimb a bagat milioane de dolari – din fondurile publice printre altele – într-un stadion pe care nu joaca aproape nimeni.
Repetam, pt cei care prind mai greu: în anul 2008, în Romania europeana, membra a UE si NATO, apa calda într-un oras resedinta de judet este un lucru rar. N-are importanta daca amicul meu are sau nu centrala proprie. N-are importanta ca exista alternative. Are importanta ca într-un oras european, un oras branduit si aflat pe zeci de pliante de turism, nu exista apa calda curenta nici macar în timpul campaniei electorale. Nici în hoteluri, nici în spitale, nici în blocurile ne-decuplate de la sistemul de încalzire.
Sa va explic de ce mi se pare revoltator. Desi pare ca nu are legatura cu subiectul, sa va povestesc despre Canada care a iesit de mai multe ori la rand pe locul unu în clasamentele ONU la nivelul de trai. Stiti de ce? Pt ca veneau amarati din Africa si de prin tari uitate de D-zeu si dadeau în Canada de apa calda curenta. Pe care nu trebuiau s-o plateasca. Si atunci declarau în sondaje despre Canada ca e paradisul pe pamant. Pana azi credeam ca aia din Africa sînt niste cazuri razlete.
Ei bine, daca în Romania anului 2008 nu exista curent electric, nu exista apa calda sau nu exista gaze iarna, poate ar fi cazul sa spuneti ceva. Si cel mai bine ar s-o spuneti prin vot. Nu conteaza ca n-aveti pe cine vota. Nu conteaza ca toti sînt o apa si-un pamânt. Mergeti la vot chiar daca nu veti pune stampila pe nimeni. Mergeti la vot ca un drept castigat si daca nu vreti sa-l folositi, nu-i nici o problema. Dar iesiti din casa si mergeti la vot. E suficient sa scrieti pe buletinul de vot “toti sînt niste hoti“. Dar macar ati facut ceva. V-ati revoltat! Ati facut un gest.
Poate v-ati saturat sa fiti luati de prosti. Poate v-ati saturat sa va aleaga viitorul altii. Poate e timpul sa aratati ca va pasa de viitorul vostru, de nevoile voastre de baza. Votati! Aratati ca va pasa! Aratati ca existati! Aratati ca nu sînteti doar o masa de manevra pe care s-o învarta pe degete un grasan libidinos!
Si daca nu vreti sa mergeti la vot, atunci tineti-va gura! Nu va mai plangeti de viata din Romania. Nu va mai înjurati politicienii pe care NU VOI îi veti fi ales. Nu mai protestati ca aveti salarii mici si pensii jenante! Nu va mai plangeti pe la toate colturile ca la 30 de ani stati cu mama si cu tata, ca n-aveti bani de-o masina si ca joburile bune sînt doar în Bucuresti. Daca nu votati sînteti doar niste iobagi legati de mosia boierilor politicieni. Daca renuntati de buna voie la dreptul vostru atunci TINETI-VA GURA si aplecati-va mai tare, caci înseamna ca n-ati ajuns la limita suportabilitatii!
