În Canada exista o companie care face studii clinice pe oameni. N-am priceput niciodata cine anume ar fi interesat de asa ceva, în afara de aia aflati într-o severa gaura financiara. Mai nou, au devenit foarte agresivi cu reclama la radio, semn ca nu se mai gasesc fraieri care sa-si injecteze medicamente care nu sînt înca testate pe deplin.
În timp ce sînt de parere ca medicamentele trebuie testate totusi pe ceva – sau cineva – raman la ideea ca de aia exista soareci de laborator. Si daca vor sa testeze pe oameni, ar trebui sa gaseasca voluntari. Tipi dispusi sa încerce ceva nou sau oameni carora poate ca medicamentul cutare nu le aduce sanatatea dorita si atunci de ce sa nu încerce un medicament înca instabil si neterminat? Ce au de pierdut?
Nu mi se pare corect ca testerii sa fie atrasi cu sume din astea care ajung la cateva mii de dolari. Pentru ca pe aici sumele astea înca reprezinta bani si întotdeauna se vor gasi disperati dupa ei. Pana la urma e chestie de etica si morala mai mult, decat de lege.
Sînt de cinci ani plecat din tara si stabilit la Montreal. Într-una din cele mai tolerante tari din lume, în care jumatate din populatie e formata din imigranti. Din aceste motive este extrem de greu sa dai de rasism sau xenofobie la adresa imigrantilor. Niciodata în acesti cinci ani n-am auzit o vorba urata macar la adresa celor veniti din alta parte. Niciodata! Si au fost mingi ridicate la fileu.
Lucram odata pe un proiect în care arhitectul era roman, eu roman si constructorul tot roman, iar clientul quebecos pur sînge. Au fost niste probleme si s-a pus în discutie competenta constructorului, dar nici o secunda chebecul ala nu s-a gandit sa zica ceva de romani sau de faptul ca ala era imigrant. Toleranta e traditie aici!
Dar azi am primit un mail de la seful echipei mele de desenatori. Mailul era ceva în genul urmator:
Un om avea o casa si o curte frumoasa. Verde si inflorita, scaldata de soare, unde vantul adia rareori. Într-o zi a instalat în curtea lui o cutie cu graunte, pentru ca se apropia iarna si s-a gandit sa le ajute pe bietele pasarele sa gaseasca de mancare. Dupa cateva zile, a observat ca foarte multe pasari au venit. Si s-a bucurat! Dupa cateva zile, pasarile au îneput sa-si faca cuib în curtea lui: pe veranda, langa gratar sau sub streasina casei. Apoi au început sa fie agresive cu cel care le hranea. Vroiau din ce în ce mai mult. Au facut o mizerie de nedescris în curte. Gainat peste tot si pene. Zgomotul era de nedescris, parsarile cantau si urlau zi si noapte. Dupa un timp, omul nostru n-a mai rezistat si desi pasarile îl ciupeau si-l zgariau pe fata cu ghearele, a desfiintat cutia cu graunte. Dupa trei zile, nici o pasare nu mai era în curte. A curatat tot si si-a luat curtea în stapanire. Curatenie si liniste, asa cum era înainte de venirea pasarilor!
Acum sa privim lucrurile sub alta forma: guvernul canadian, ofera subventii pentru mancare, scoala si ajutoare sociale. Toti copiii imigrantilor nascuti aici primesc cetatenie automata. Limbile si traditiile imigrantilor sînt protejate. Acest lucru ne-a facut sa fim invadati de imigranti ilegali si problemele lor. Toate taxele nostre au crescut pentru ca sa le platim serviciile. Apartamentele gazduiesc cate cinci familii si acum trebuie sa asteptam zile sau saptamani întregi ca sa ne vada un medic.
Imigrantii ilegali sînt ca pasarile din istoria de mai sus. A venit momentul ca sa desfiintam cutia cu graunte. Sa fim prea buni înseamna adesea sa fim idioti!
Marturisesc ca nu mi-a venit sa-mi cred ochilor. Tipul a trimis mailul la tot departamentul, din care jumate e venit din alte colturi ale lumii. Am asteptat o juma de ora sa vad daca vreunul din colegii mei imigranti se sesizeaza, si vazand ca nimeni nu raspunde, i-am dat un reply tipului, un mail trimis în copie la tot departamentul, exact cum a facut el, în care i-am scris foarte simplu:
Draga X,
Trebuie sa fie amuzant sa trimiti mailuri imbecile în care sa te iei de imigranti atunci cand jumatate din colegii tai sînt imigranti. Trebuie sa fie fun sa întepi politica guvernului tau, pe care tot tu l-ai ales, în materie de imigratie, cand imigratia a salvat economia Canadei. Cum se face ca ai atat de mult timp liber încat reusesti sa trimiti istorii din astea prin mail, daca tu trebuie sa muncesti ca sa platesti taxele alea ridicate cu care guvernul sa-i întretina pe imigranti?
PS Te-ai întrebat cum se face ca un imigrant a devenit seful tau? Probabil ca e tot vina guvernului. Eu zic sa votezi contra lui, în felul asta poate scapi de noi astia, imigrantii!
Bai, s-a cacat pe el cand a primit mailul asta! E futere de nasol în tara asta sa fii acuzat de rasism sau sovinism. Nici nu mai zic ca politica companiei în care lucrez este de toleranta zero la chestii legate de probleme d-astea, caci sînt foarte, foarte multi imigranti la mine în firma. A venit sa-si ceara scuze, ca a fost o gluma si bla, bla, bla. Ca el ma considera canadian si ca nu s-a referit la mine, ma rog, rahaturi de doi bani. L-am trimis sa faca o tura la toti din departament pe care i-a jignit. Desenatori, ingineri, vanzatori, etc. Nu s-a simtit deloc confortabil si foarte probabil ca povestea asta nu i-a crescut admiratia si toleranta fata de imigranti, dar am simtit o satisfactie perversa sa-l pun sa faca turul rusinii.
Caci daca e ceva ce ma scoate din minti, e imbecilitatea combinata cu rea intentie! Exact demonstratia pe care a facut-o tipul asta!
Ce-mi place mie cand citesc pe toate siteurile de stiri romanesti, bloguri si alte platforme web 2.0 despre sfarsitul lumii care trebuia sa se întample ieri! Desigur, eu am fost prea ocupat ca sa aflu ca era sa nu mai fiu. Oricum partea cea mai amuzanta este ca nimeni, dar nimeni n-a bagat de seama sau n-a înteles ca ieri era programata o mica caca-maca. Adica azi abia s-a dat drumul unui fascicul de protoni s-o ia la fuga prin tunelul ala de care vorbeste toata lumea. Si CERN abia a reusit sa-i faca sa dea o tura completa de tunel. Mai întai în sensul acelor de ceasornic, apoi invers. Dar nu în acelsi timp. Asta a fost tot! Dar ce pana mea sa astepti de la jurnalistii lu’ peste congelat?
Prima coliziune cu eliberare de energie masiva între doua fluxuri de protoni care circula unul în sens invers fata de celalalt e programat abia pe 21 octombrie. Aia care s-au sinucis deja de frica ca azi e sfarsitul lumii au luat teapa. Sfarsitul lumii e abia în octombrie! Cei care nu s-au sinucis înca, sunt rugati sa astepte noul val de panica din mass-media cand fraierii or sa-si dea seama ca s-au grabit si vor întelege ce naiba au mesterit elevtienii. Daca vor întelege!
Iar aia cu capul pe umeri sunt rugati sa-si vada de viata linistiti! Vin alegerile si în mod normal alegerea pe care o va face poporul roman va coincide cu apocalipsa la romani!
Cred ca este nevoie înca de acesta parada. Nu suntem înca acceptati. Suntem tolerati, de acord, dar nu suntem acceptati! (un participant la defilare catre reporterul unei televiziuni)
Ca orice om obisnuit, am o parere misto despre mine si ma consider o persoana deschisa la minte. Sunt tolerant! Am colegi gay si mi se rupe de preferintele lor sexuale, mai ales ca nu arat atat de misto încat sa-mi faca vreunul avansuri. Cu toate acestea, nu cred ca o asemenea manifestare ajuta cu ceva la acceptarea gay-ilor în societate. Nu cred ca un om zdravan la cap, fie el straight sau gay are pretentia sa fie acceptat de o comunitate daca se manifesta ca in fotografia alaturata.
Nu stiu de ce, dar am impresia ca aceste parade ale Mandriei Homosexuale sunt mereu un soi de balci ambulant. Nici cei de culoare n-au fost acceptati din prima in societatea albilor dar nu s-au facut marsuri în curul gol. Nici femeile nu au avut drept de vot din prima, dar nu au facut parade în costume de baie. Pot întelege ca aici e vorba de asa zise minoritati sexuale si din acest motiv manifesta bazandu-se pe sex. Mi se pare totusi deplasat modul agresiv în care-si manifesta preferintele. E ca si cum fumatorii ar face o parada în care toti sa fumeze pipa, numai ca nefumatorii sa-i accepte. Am oaresce retineri în a crede ca asta e solutia!
Dincolo de comentarii, parada a fost interesanta ca un circ ambulant. Care alegorice sau politicieni în cautare de voturi au defilat deopotriva. Un iz de carnavalul de la Rio se simtea în aer, poate mai mult din cauza vestimentatiilor excentrice decat datorita muzicii si dansului. Dincolo de toate, a fost o experienta interesanta!
Un exemplu de modernizare ecologica in Romania ar putea fi reprezentata de modalitatea in care Gheorghe Stefan, primarul din Piatra Neamt, a inteles sa refaca trotuarele orasului. Ia priviti fotografia:
Este ca n-ati mai vazut o asemenea combinatie de eco-modernizare? Este!
Am intalnit si romani fericiti in calatoria mea. Mai ales pe aia care-si permit sa arunce o caruta de bani numai si numai pe chestii “de firma”. Asa au aparut smecherii care le dau tzeapa. Cum ar fi baietii care au adus intr-un magazin de fitze din Iasi niste scaune auto pt bebe, marca…Pierre Cardin. Si se cumparau pe rupte.
Cica Sindicatul Politistilor s-a oparit si a reclamat la CNA reclama la Cavadoro, care a facut cariera in Romania. Pentru ca le-ar stirbi autoritatea în fata cetatenilor, care i-ar putea lua de “fraieri”, zice Realitatea TV.
M-as risca sa zic ca autoritatea politailor a fost stirbita la Stoenesti cand burtosi de genul aluia care apare in reclama, au incasat-o pe cocoasa de la mineri. A fost stirbita cand burtosi de genul aluia din reclama au folosit drept sursa de inspiratie pentru Garcea lu’ Vacanta Mare. A fost stirbita cand 40% din corpul politienesc a cazut la probele fizice.
Poate cineva sa spuna, dintre cei care au avut de-a face cu politaii sefi de post de la sate, ca ala din reclama nu-i o perfecta copie la indigo cu stapanii bastonului de cauciuc din satele alea? Poate cineva sa nege ca o buna parte din corpul politienesc – de la plutonier in jos cel putin – nu’s niste inculti?
Si atunci unde-i problema? Mi se pare ca reclama este de un haz nebun tocmai pentru ca are parfum de realitate. Si macar seful de post din reclama nu schimba programul pe manele ci pe muzica populara. Iar sintagma “niste tarani” nu este peiorativa decat in capul incultilor din Sindicatul Politailor, aceeasi oameni foarte similari cu ala din reclama.
La Subiectiv.ro pe blog e un articol foarte interesant, care arata foarte clar ca nu s-au schimbat multe lucruri in Romania. Cel putin din punctul de vedere al relatiilor intre un prestator de servicii si clientul lui. Cumva inclin sa-i dau dreptate la ce spune, dar nu chiar integrala.
Pe vremea cand aveam firma in Romania, colaboram cu o prietena care era inginer proiectant. Si facea niste proiecte, bazate pe soltutii destepte, nu doar beton si beton. Cu ea am gandit impreuna o lucrare intr-un oras de munte – nu dam nume – pe structura de metal mixata cu lemn. Si inchisa cu panouri de la Lindab. A iesit superb. Era sediul unei companii de IT furnizoare de servicii la vremea aia pt PSD. Retele, siteuri, etc. Tot.
Ei, prietena asta a mea, inainte sa ajunga sa colaboreze cu mine, lucra pe cont propriu ca Alex. Si o lua in freza tot ca Alex. In principal pentru ca clientii aveau impresia ca un structurist trebuie sa faca si arhitectura. In al doilea rand, pentru ca nu plateau. Cereau “acolo, un proiect micut pt permisul de constructie” si daca inginerul îi scapa proiectelul ala, cu 5 planse si un memoriu tehnic, dusi erau si cu ala faceau toata constructia.
